10 definiții pentru lâncezeală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LÂNCEZEÁLĂ s. f. Stare de moleșeală trupească și sufletească; toropeală, lâncezire. ♦ Fig. Lipsă de activitate; stagnare. – Lâncezi + suf. -eală.

LÂNCEZEÁLĂ s. f. Stare de moleșeală trupească și sufletească; toropeală, lâncezire. ♦ Fig. Lipsă de activitate; stagnare. – Lâncezi + suf. -eală.

lâncezea sf [At: FM (1844) 329r/20 / Pl: ~zeli / E: lâncezi + -eală] 1 Stare de moleșeală trupească și sufletească Si: (înv) lâncezie (1), lâncezime (1), lâncezire (1). 2 (Fig) Lipsă de activitate Si: inactivitate, stagnare, (înv) lâncezie (2), lâncezime (2), lâncezire (2). 3 (Reg) Lipsă a apetitului, ca urmare a unei indigestii Si: (înv) lâncezie (3), lâncezime (3), lâncezire (3).

LÂNCEZEÁLĂ f. 1) Stare de moleșeală, de somnolență; toropeală. 2) fig. Lipsă de activitate; stagnare. [G.-D. lâncezelii] /a lâncezi + suf. ~eală

lâncezeală f. 1. starea unei ființe slabe și bolnave; 2. descurajare morală sau fizică; 3. fig. lipsă de interes, de activitate.

LÎNCEZEÁLĂ s. f. Stare de moleșeală trupească și sufletească, sleire de puteri; stare de inacțiune, toropeală, lîncezire. Tu nu lupți cu oamenii pentru a-i scoate din lîncezeală, ci ca să te pui bine cu dînșii. CĂLUGĂRU, O. P. 461. Picioarele nu se mai mișcară, ca și cînd ar fi fost butucite. Se miră de astă lîncezeală. ISPIRESCU, L. 35.

lîncezeálă f., pl. elĭ. Starea ființeĭ care lîncezește.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lâncezeálă s. f., g.-d. art. lâncezélii

lâncezeálă s. f., g.-d. art. lâncezélii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LÂNCEZEÁLĂ s. 1. lâncezire, moleșeală, moleșire, toropeală, toropire, (franțuzism rar) torpoare, (Munt. și Olt.) târomeală. (Stare de ~.) 2. v. stagnare.

LÎNCEZEA s. lîncezire, moleșeală, moleșire, toropeală, toropire, (franțuzism rar) torpoare, (Munt. și Olt.) tîromeală. (Stare de ~.)

Intrare: lâncezeală
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lâncezea
  • lâncezeala
plural
genitiv-dativ singular
  • lâncezeli
  • lâncezelii
plural
vocativ singular
plural

lâncezeală

  • 1. Stare de moleșeală trupească și sufletească.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lâncezire toropeală 2 exemple
    exemple
    • Tu nu lupți cu oamenii pentru a-i scoate din lîncezeală, ci ca să te pui bine cu dînșii. CĂLUGĂRU, O. P. 461.
      surse: DLRLC
    • Picioarele nu se mai mișcară, ca și cînd ar fi fost butucite. Se miră de astă lîncezeală. ISPIRESCU, L. 35.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Lâncezi + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09