lâncezeală sf [At: FM (1844) 329^r/20 / Pl: ~zeli / E: lâncezi + -eală] 1 Stare de moleșeală trupească și sufletească Si: (înv) lâncezie (1), lâncezime (1), lâncezire (1). 2 (Fig) Lipsă de activitate Si: inactivitate, stagnare, (înv) lâncezie (2), lâncezime (2), lâncezire (2). 3 (Reg) Lipsă a apetitului, ca urmare a unei indigestii Si: (înv) lâncezie (3), lâncezime (3), lâncezire (3).