8 definiții pentru ispitire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ISPITIRE, ispitiri, s. f. I. Acțiunea de a ispiti și rezultatul ei. 1. Ademenire, tentație, seducere. 2. (Înv.) Punere la încercare, la probă. ♦ Încercarea prin care trece cineva. 3. (Înv.) Experiență. II. (Înv.) Demers, intervenție; încercare, sforțare. – V. ispiti.
ISPITIRE, ispitiri, s. f. I. Acțiunea de a ispiti și rezultatul ei. 1. Ademenire, tentație, seducere. 2. (Înv.) Punere la încercare, la probă. ♦ Încercarea prin care trece cineva. 3. (Înv.) Experiență. II. (Înv.) Demers, intervenție; încercare, sforțare. – V. ispiti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ispitire sf [At: COD. VOR. 139/12 / Pl: ~ri / E: ispiti] 1 (Înv) Examinare atentă Si: cercetare, ispitit1 (1). 2 (Înv) Urmărire pe furiș Si: ispitit1 (2). 3 (Înv) Obținere de informații prin întrebări multe și insistente Si: ispitit1 (3). 4 (Înv) Efectuare a unei introspecții Si: ispitit1 (4). 5 Apreciere a valorii Si: ispitit1 (5). 6 Încercare prin toate mijloacele posibile de a realiza ceva Si: ispitit1 (6). 7 Intenție de a provoca un rău cuiva Si: ispitit1 (7). 8 Încercare de a afla un secret Si: ispitit1 (8). 9 Punere la încercare prin participarea la o întrecere Si: ispitit1 (9). 10 (Nob) Încercare a gustului Si: gustare, ispitit1 (10). 11-12 Ademenire (spre ceva rău) Si: ispitit1 (11-12), ispititură (1-2). 13 (Înv) Experiență acumulată trecând prin încercări dificile Si: ispitit1 (13). 14 (Bis) Tentație spre săvârșirea unui păcat Si: ispititură (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ISPITIRE, ispitiri, s. f. I. Acțiunea de a ispiti și rezultatul ei. 1. Ademenire, tentație, seducere, momire. 2. (Învechit) Încercare (prin care trece cineva în viață). Numai încetul cu încetul... prin multe ispitiri, numai după ce s-a lovit cu capul de toate zidurile și a dat destule dovezi că e destoinic de a se povățui însuși pe sine, are s-ajungă omul stăpîn de capul său și povățuitor pentru alții. SLAVICI, O. II 109. 3. (Învechit) Experiență. Ispitirea fost-au totdeauna Prea bună la om sfătuitoare; Ispitirea dară să ne spună Monarhia ce feliu de urmări are. BUDAI-DELEANU, Ț. 353. II. (Învechit) Demers, intervenție. Femeia... făcu oarecare rugăciuni și ispitiri zadarnice pentru a mîntui pe soțul ei. BĂLCESCU, O. II 199.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ispitire s. f., g.-d. art. ispitirii; pl. ispitiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ispitire s. f., g.-d. art. ispitirii; pl. ispitiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ispitire s. f., g.-d. art. ispitirii; pl. ispitiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ISPITIRE s. v. analiză, cercetare, demers, examinare, experiență, intervenție, observare, observație, practică, rutină, scrutare, studiere, studiu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ispitire s. v. ANALIZĂ. CERCETARE. DEMERS. EXAMINARE. EXPERIENȚĂ. INTERVENȚIE. OBSERVARE. OBSERVAȚIE. PRACTICĂ. RUTINĂ. SCRUTARE. STUDIERE. STUDIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ispitire, ispitirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a ispiti și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.2. Punere la încercare, la probă. DEX '09 DEX '98
- 1.2.1. Încercarea prin care trece cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: încercare
- Numai încetul cu încetul... prin multe ispitiri, numai după ce s-a lovit cu capul de toate zidurile și a dat destule dovezi că e destoinic de a se povățui însuși pe sine, are s-ajungă omul stăpîn de capul său și povățuitor pentru alții. SLAVICI, O. II 109. DLRLC
-
-
- 1.3. Experiență. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: experiență
- Ispitirea fost-au totdeauna Prea bună la om sfătuitoare; Ispitirea dară să ne spună Monarhia ce feliu de urmări are. BUDAI-DELEANU, Ț. 353. DLRLC
-
- 2. Demers, intervenție, sforțare, încercare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: demers intervenție sforțare încercare
- Femeia... făcu oarecare rugăciuni și ispitiri zadarnice pentru a mîntui pe soțul ei. BĂLCESCU, O. II 199. DLRLC
-
etimologie:
- ispiti DEX '98 DEX '09