11 definiții pentru intercalare
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTERCALARE, intercalări, s. f. Acțiunea de a (se) intercala și rezultatul ei; intercalație (1). – V. intercala.
INTERCALARE, intercalări, s. f. Acțiunea de a (se) intercala și rezultatul ei; intercalație (1). – V. intercala.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
intercalare sf [At: RALEA, E. O. 101 / Pl: ~lări / E: intercala] 1 Introducere a ceva într-un șir Si: intercalație (1). 2 Adăugare printre altele Si: intercalație (2). 3 (Ccr) Obiect intercalat2 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERCALARE, intercalări, s. f. Acțiunea de a intercala și rezultatul ei. Intercalarea unui pasaj într-o operă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERCALARE s.f. Acțiunea de a intercala și rezultatul ei; intercalație. [< intercala].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*intercalațiúne f. (lat. inter-calátio, -ónis). Acțiunea de a intercala. – Și -áție, dar ob. -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
intercalare s. f., g.-d. art. intercalării; pl. intercalări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
intercalare s. f., g.-d. art. intercalării; pl. intercalări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
intercalare s. f., g.-d. art. intercalării; pl. intercalări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INTERCALARE s. v. intercalație.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INTERCALARE s. intercalație.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
INTERCALARE s. f. (< intercala < fr. intercaler, cf. it., lat. intercalare): așezare neobișnuită a unei părți de propoziție între componentele unei structuri verbale sau propoziționale sau a unei propoziții întregi între componentele unei alte propoziții. Astfel: ne-o arată, mi-l aduce; datu-l-am, i l-am dat, datu-mi-s-a, am mai spus, s-a prea întins, am tot vorbit, am și trimis, am cam întârziat; ruga-mă-vei, vedea-l-aș, dându-mi-se; am altceva de făcut, este iremediabil pierdută; „...neglijând pe aceasta din urmă (educațiunea inimii), nu poți, cu toată învățătura, produce decât monștri sociali” (I. L. Caragiale) – un complement circumstanțial concesiv intercalat între predicatul nu poți și complementul direct produce, deși locul lui firesc era după infinitivul complement direct; „Avu, o clipă, curiozitatea să se ridice” (M. Sadoveanu) – un complement circumstanțial de timp intercalat între predicat și complementul direct, deși locul lui ar fi fost după complementul direct; „Nimic nu-l putea opri și nimeni” (Cezar Petrescu) – predicatul cu complementele directe au fost intercalate între componentele subiectului multiplu, cu toate că locul lor era după subiectul multiplu; „Firește că, oricât i-ar fi crescut mâhnirea, Niță n-avea de ce să despere” (I. L. Caragiale) – o subordonată circumstanțială concesivă intercalată între conjuncția subordonatoare că, introductivă a subiectivei, și subiectul acestei subiective, Niță, deși ar fi trebuit să stea la sfârșitul frazei; „...continuă căpitanul, fără să asculte gluma fratelui său, întorcându-se spre Titu” (L. Rebreanu) – o subordonată circumstanțială modală intercalată între subiectul regentei principale, căpitanul, și elementul predicativ suplimentar întorcându-se, din aceeași principală, deși locul ei ar fi trebuit să fie la sfârșitul principalei regente etc.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
intercalare, intercalărisubstantiv feminin
- sinonime: intercalație
- Intercalarea unui pasaj într-o operă. DLRLC
-
etimologie:
- intercala DEX '09 DEX '98 DN