13 definiții pentru intercalație
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTERCALAȚIE, intercalații, s. f. 1. Intercalare. 2. Rocă sterilă într-un zăcământ. – Din fr. intercalation.
intercalație sf [At: CULIANU, C. 197 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr intercalation] 1-2 Intercalare (1-2). 3 Adăugare a unei zile lunii februarie, în anii bisecți. 4 Rocă sterilă cuprinsă într-un zăcământ. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERCALAȚIE, intercalații, s. f. 1. Intercalare. 2. Rocă sterilă care apare în cuprinsul unui zăcământ. – Din fr. intercalation.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INTERCALAȚIE, intercalații, s. f. Rocă sterilă care apare în cuprinsul unui zăcămînt.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERCALAȚIE s.f. 1. (Rar) Intercalare. 2. Rocă sterilă cuprinsă într-un zăcămînt. [Gen. -iei. / cf. fr. intercalation].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERCALAȚIE s. f. 1. intercalare. 2. rocă sterilă într-un zăcământ. (< fr. intercalation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
intercalațiune sf vz intercalație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*intercalațiúne f. (lat. inter-calátio, -ónis). Acțiunea de a intercala. – Și -áție, dar ob. -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
intercalație (desp. -ți-e) s. f., art. intercalația (desp. -ți-a), g.-d. art. intercalației; pl. intercalații, art. intercalațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
intercalație (-ți-e) s. f., art. intercalația (-ți-a), g.-d. art. intercalației; pl. intercalații, art. intercalațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
intercalație s. f. (sil. -ți-e), art. intercalația (sil. -ți-a), g.-d. art. intercalației; pl. intercalații art. intercalațiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INTERCALAȚIE s. intercalare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INTERCALAȚIE s. intercalare.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
intercalație, intercalațiisubstantiv feminin
- 1. Intercalare. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: intercalare
- 2. Rocă sterilă într-un zăcământ. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- intercalation DEX '09 DEX '98 DN