15 definiții pentru incoruptibil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

incoruptibil, ~ă a [At: I. NEGRUZZI, S. IV, 258 / Pl: ~i, ~e / E: lat incorruptibilis, fr incorruptible] 1 Care nu poate fi corupt Si: integru, onest. 2 Care nu poate fi influențat în luarea sau schimbarea unei decizii.

INCORUPTÍBIL, -Ă, incoruptibili, -e, adj. Care nu poate fi corupt; integru, onest, cinstit. – Din fr. incorruptible, lat. incorruptibilis.

INCORUPTÍBIL, -Ă, incoruptibili, -e, adj. Care nu poate fi corupt; integru, onest, cinstit. – Din fr. incorruptible, lat. incorruptibilis.

INCORUPTÍBIL, -Ă, incoruptibili, -e, adj. (Despre persoane) Care nu poate fi corupt; integru, cinstit.

INCORUPTÍBIL, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care nu poate fi corupt; integru, cinstit, onest. [Cf. fr. incorruptible, lat. incorruptibilis].

INCORUPTÍBIL, -Ă adj., s. m. f. (cel) care nu poate fi corupt; integru, cinstit, onest. (< fr. incorruptible, lat. incorruptibilis)

INCORUPTÍBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi corupt; corect și de bună-credință. /<fr. incorruptible, lat. incorruptibilis

incoruptibil a. care nu poate fi corupt: judecător incoruptibil.

*incoruptíbil, -ă adj. (lat. in-corruptibilis). Care nu poate fi corupt (stricat, mituit): judecător incoruptibil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

incoruptíbil adj. m., pl. incoruptíbili; f. incoruptíbilă, pl. incoruptíbile

incoruptíbil adj. m. coruptibil


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INCORUPTÍBIL adj. v. cinstit.

INCORUPTIBIL adj. cinstit, corect, integru, leal, necoruptibil, onest, (livr.) prob, (înv.) neademenit, nemitarnic, (fig.) curat, nepătat.

Incoruptibil ≠ coruptibil

Intrare: incoruptibil
incoruptibil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incoruptibil
  • incoruptibilul
  • incoruptibilu‑
  • incoruptibilă
  • incoruptibila
plural
  • incoruptibili
  • incoruptibilii
  • incoruptibile
  • incoruptibilele
genitiv-dativ singular
  • incoruptibil
  • incoruptibilului
  • incoruptibile
  • incoruptibilei
plural
  • incoruptibili
  • incoruptibililor
  • incoruptibile
  • incoruptibilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

incoruptibil

etimologie: