12 definiții pentru hotărâtor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hotărâtor, ~oare a [At: BELDIMAN, ap. LET2 III, 409 / Pl: ~i, ~oare / E: hotărî + (ă)tor] 1 (Înv) Care delimitează. 2 Care mărginește. 3-4 Care (hotărăște sau) are puterea de a decide Si: decisiv, determinat. 5 (Înv) Care poruncește. 6 Care fixează un termen sau o dată. 7 Care stabilește. 8 Care stipulează condiții într-un act. 9 Care determină factori necunoscuți. 10 Care definește. 11 De importanță capitală Si: crucial.

HOTĂRÂTÓR, -OÁRE, hotărâtori, -oare, adj. Care hotărăște sau are puterea de a decide; decisiv, determinant.[1] ♦ De importanță capitală; crucial. – Hotărî + suf. -tor. corectată

  1. În original: determinat în loc de determinant, evident greșit. — LauraGellner

HOTĂRÂTÓR, -OÁRE, hotărâtori, -oare, adj. Care hotărăște sau are puterea de a decide; decisiv, determinant.[1] ♦ De importanță capitală; crucial. – Hotărî + suf. -tor.[2] corectată

  1. Am modificat determinat în determinant. — gall
  2. Am corectat etimologia (în DEX apare suf. -ie). — gall

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hotărấtor adj. m., pl. hotărâtóri; f. sg. și pl. hotărâtoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HOTĂRÂTÓR adj. 1. decisiv, determinant, (livr.) irefutabil, (franțuzism înv.) ponderos, (fig.) strivitor, zdrobitor. (Argumente ~oare.) 2. v. convingător. 3. v. esențial.

Hotărâtor ≠ nedeterminant

HOTĂRÂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care hotărăște sau care poate determina luarea unei hotărâri; decisiv; determinat. Argument ~. /a hotărî + suf. ~tor

HOTĂRÎTÓR, -OÁRE, hotărîtori, -oare, adj. Care hotărăște, care are puterea de a decide; decisiv, determinant. Argument hotărîtor.Industrializarea socialistă are o importanță hotărîtoare pentru asigurarea și întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, în condițiile cînd puterea politică este deținută de clasa muncitoare. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 7-8, 86.

hotărîtor a. care hotărăște, decisiv: moment hotărîtor.

hotărîtór, -oáre adj. Deciziv, care hotărăște: atacu cavaleriiĭ a fost hotărîtor.

hotărâtór adj. m., pl. hotărâtóri; f. sg. și pl. hotărâtoáre

HOTĂRÎTOR adj. 1. decisiv, determinant, (livr.) irefutabil, (franțuzism înv.) ponderos, (fig.) strivitor, zdrobitor. (Argumente ~.) 2. concludent, convingător, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, ilustrativ, pilduitor, puternic, serios, solid, tare, temeinic, (rar) probant, vorbitor, (înv.) înduplecător. (O dovadă ~; un exemplu ~.) 3. adînc, capital, considerabil, crucial, decisiv, esențial, fundamental, important, însemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substanțial, vital, (livr.) cardinal, major, nodal, (rar) temeinic. (Prefaceri ~.)

Intrare: hotărâtor
hotărâtor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hotărâtor
  • hotărâtorul
  • hotărâtoru‑
  • hotărâtoare
  • hotărâtoarea
plural
  • hotărâtori
  • hotărâtorii
  • hotărâtoare
  • hotărâtoarele
genitiv-dativ singular
  • hotărâtor
  • hotărâtorului
  • hotărâtoare
  • hotărâtoarei
plural
  • hotărâtori
  • hotărâtorilor
  • hotărâtoare
  • hotărâtoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hotărâtor

  • 1. Care hotărăște sau are puterea de a decide.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: decisiv determinant 2 exemple
    exemple
    • Argument hotărâtor.
      surse: DLRLC
    • Industrializarea socialistă are o importanță hotărîtoare pentru asigurarea și întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, în condițiile cînd puterea politică este deținută de clasa muncitoare. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 7-8, 86.
      surse: DLRLC
    • 1.1. De importanță capitală.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: crucial

etimologie:

  • Hotărî + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09