opțiuni
  • info

14 definiții pentru gogoman (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GOGOMAN, -Ă, gogomani, -e, s. m., adj. (Fam. și depr.) (Om) prostănac, nătărău. [Var.: guguman, -ă s. m., adj.] – Cf. gog.

gogoman, ~ă [At: PANN, P. V. III, 127/11 / V: (Mun) guguman / Pl: ~i, ~e / E: ns cf gog1 + -oman] (Fam; dep) 1-2 smf, a (Om) prost. 3 sm (Pop; îe) A fi Ștefan ~ A fi prost.

GOGOMAN, -Ă, gogomani, -e, s. m., adj. (Fam. și depr.) (Om) prostănac, nătărău. [Var.: guguman s. m., guguman, -ă adj.] – Cf. gog.

GOGOMAN, gogomani, s. m. Prostănac, nătăfleț, nătărău. Mă întrebă Grigoriță după ce intrarăm în odaie, în ce limbă vorbeai tu cu Vavila, de nu v-am înțeles de loc? – Într-o limbă pe care niciodată n-o înțelege un mare gogoman ca tine. HOGAȘ, DR. 270. Fraților, zise el, socotința mea este să închipuim niște întrebări atît de grele, încît să nu le poată tălmăci, ca să-i dovedim că e numai un gogoman pedant. NEGRUZZI, S. I 12. ◊ (Adjectival) Silvan Este cel mai plin de fumuri, mai nerod, mai gogoman. NEGRUZZI, S. II 306. – Variantă: (Munt.) guguman (PANN, P. V. III 127) s. m.

gogoman a. și m. mare prost. [V. gog, cu sufixul augmentativ ca în hoțoman].

GUGUMAN, -Ă s. m., adj. v. gogoman.

GUGUMAN, -Ă s. m., adj. V. gogoman.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gogoman (fam.) s. m., pl. gogomani

gogoman s. m., adj. m., pl. gogomani; f. sg. gogomană, pl. gogomane

gogoman.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GOGOMAN adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

gogoman adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

gogoman, gogomani I. s. m. om prost II. adj. prost, nerod, tont

guguman, gugumani s. m., adj. (om) prost, nerod

Intrare: gogoman (adj.)
gogoman2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gogoman
  • gogomanul
  • gogomanu‑
  • gogomană
  • gogomana
plural
  • gogomani
  • gogomanii
  • gogomane
  • gogomanele
genitiv-dativ singular
  • gogoman
  • gogomanului
  • gogomane
  • gogomanei
plural
  • gogomani
  • gogomanilor
  • gogomane
  • gogomanelor
vocativ singular — —
plural — —
guguman1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • guguman
  • gugumanul
  • gugumanu‑
  • gugumană
  • gugumana
plural
  • gugumani
  • gugumanii
  • gugumane
  • gugumanele
genitiv-dativ singular
  • guguman
  • gugumanului
  • gugumane
  • gugumanei
plural
  • gugumani
  • gugumanilor
  • gugumane
  • gugumanelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gogoman, gogomanisubstantiv masculin
gogomană, gogomanesubstantiv feminin
gogoman, gogomanăadjectiv

etimologie:
  • cf. gog DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.