16 definiții pentru ghiuj

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHIUJ, ghiuji, s. m. (Reg.) Om bătrân (și ramolit, neputincios). – Cf. alb. gjysh „bunic”.

ghiuj sm [At: ALECSANDRI, T. 941 / V: ghioj / Pl: ~i / E: cf alb gjysh Cf gânj, vâj, bijog] (Mol, Buc; fam; prt) Om bătrân (și ramolit, neputincios) Si: baccea.

GHIUJ, ghiuji, s. m. (Reg., fam. și peior.) Om bătrân (și ramolit, neputincios). – Cf. alb. gjysh „bunic”.

GHIUJ, ghiuji, s. m. (Regional, familiar; cu nuanță peiorativă) Om bătrîn, moșneag. Au să se-nece prin colburi, ghiujii. CAMILAR, T. 148. Bine, măi ghiujule, ce te-ai apucat să spui? Moșul abia putu să ridice capul. DUNĂREANU, CH 38. Auzi ghiuju!... Să se-nsoare, cînd îi bătut de brumă ca un zbîrciog. ALECSANDRI, T. I 338.

GHIUJ ~i m. fam. peior. Om bătrân și neputincios. /Cuv. autoht.

ghiuj n. Mold. moș (ironic): fugi la naiba, ghiuj bătrân! POP. [Albanez GYÜȘ, bunic].

ghĭuj m. (cp. cu alb. ghĭuș, bunic). Iron. Ghijoĭ, bătrîn hodorogit. – Și ghĭoj, ghijoĭ și ghijog. În Trans. vîj (Rebr. 2, 90) și vîjoĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GHIUJ s. v. babalâc, baccea, bătrân, căzătură, hodorog, moș, moșneag, ramolit.

ghiuj s. v. BABALÎC. BACCEA. BĂTRÎN. CĂZĂTURĂ. HODOROG. MOȘ. MOȘNEAG. RAMOLIT.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ghiuj (ghiuji), s. m. – Bătrîn decrepit, ramolit. – Var. ghij, ghijan, ghijoi, ghijoc, bijog, bijoagă, ghijoagă. Probabil din sl. *gązĭ „creangă subțire”, cf. gînj. Semantismul se explică prin ideea de „îndoit, curbat”, cf. gînjia „a îndoi”, gînjui „a răsuci”; fonetismul pare a indica un împrumut de dată ulterioară lui gînj, cf. rus. guž „răchită”; dezvoltarea vocalică, așa ca în ghegăghioagă, ghinghionoi, chirăichiorăi, etc. Alb. ǵüš „bunic” (Meyer 143; Philippide, II, 714; DAR) provine din aceeași sursă, sau poate din rom. După părerea lui Hasdeu, Col. lui Traian, 1876, 1, este vorba de un dacic *ghiuga; după Popescu-Ciocănel, 31, ar trebui plecat de la per. ghauz „curtezană”, a cărui legătură nu se înțelege; iar după Lahovary 330, avem a face cu un cuvînt anterior indoeurop. Legătură cu hîj, s. m. (Mold., ghiuj), și vîj(oi), s. m. (Trans., ghiuj), nu este clară.

Intrare: ghiuj
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghiuj
  • ghiujul
  • ghiuju‑
plural
  • ghiuji
  • ghiujii
genitiv-dativ singular
  • ghiuj
  • ghiujului
plural
  • ghiuji
  • ghiujilor
vocativ singular
  • ghiujule
  • ghiuje
plural
  • ghiujilor
ghij
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ghioj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ghiuj, ghiujisubstantiv masculin

  • 1. regional Om bătrân (și ramolit, neputincios). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Au să se-nece prin colburi, ghiujii. CAMILAR, T. 148. DLRLC
    • format_quote Bine, măi ghiujule, ce te-ai apucat să spui? Moșul abia putu să ridice capul. DUNĂREANU, CH 38. DLRLC
    • format_quote Auzi ghiuju!... Să se-nsoare, cînd îi bătut de brumă ca un zbîrciog. ALECSANDRI, T. I 338. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.