17 definiții pentru franchețe

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRANCHEȚE s. f. Faptul de a-și spune deschis gândurile; calitatea de a fi franc3; sinceritate. [Var.: francheță s. f.] – Din it. franchezza.

FRANCHEȚE s. f. Faptul de a-și spune deschis gândurile; calitatea de a fi franc3; sinceritate. [Var.: francheță s. f.] – Din it. franchezza.

franchețe sfs [At: MAIORESCU, D. IV, 399 / V: ~ță / E: it franchezza] 1 Sinceritate. 2 Loialitate.

FRANCHEȚE s. f. (Și în forma francheță) Faptul de a-și spune deschis gîndurile; calitatea de a fi franc2, sinceritate. Te-a supărat francheța mea? C. PETRESCU, C. V. 110. În toate articolele lui se vede curajul și francheța unui om drept. VLAHUȚĂ, O. A. 260. Unii critici au avut francheța de a lăuda în opera mea tot ce le-a părut demn de laudă. ALECSANDRI, T. II 55. -Variantă: francheță s. f.

FRANCHEȚE s.f. Faptul de a-și spune deschis gîndurile; sinceritate. [Var. francheță s.f. / < it. franchezza].

FRANCHEȚE s. f. calitatea de a fi franc4; sinceritate. (< it. franchezza)

FRANCHEȚE f. Caracter franc. [G.-D. francheței] /<it. franchezza

FRANCHEȚĂ s. f. v. franchețe.

*franchéță f., pl. e (it. franchezza; fr. franchise, d. franc, franc, leal). Lealitate, sinceritate.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

franchețe s. f., art. franchețea, g.-d. art. francheței

franchețe s. f., art. franchețea, g.-d. art. francheței

franchețe s. f., art. franchețea, g.-d. art. francheței

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FRANCHEȚE s. v. cinste, sinceritate.

franchețe s. v. CINSTE. SINCERITATE.

Intrare: franchețe
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • franchețe
  • franchețea
plural
genitiv-dativ singular
  • franchețe
  • francheței
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • francheță
  • francheța
plural
genitiv-dativ singular
  • franchețe
  • francheței
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

franchețesubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a-și spune deschis gândurile; calitatea de a fi franc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Te-a supărat francheța mea? C. PETRESCU, C. V. 110. DLRLC
    • format_quote În toate articolele lui se vede curajul și francheța unui om drept. VLAHUȚĂ, O. A. 260. DLRLC
    • format_quote Unii critici au avut francheța de a lăuda în opera mea tot ce le-a părut demn de laudă. ALECSANDRI, T. II 55. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.