24 de definiții pentru foarfecă foarfece foarfec


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FOÁRFECĂ, foarfeci, s. f. 1. Unealtă sau mașină-unealtă pentru tăiat, acționată manual sau mecanic, compusă din două lame tăioase suprapuse, având fiecare câte un mâner inelar și fiind unite între ele la mijloc cu un șurub. ♦ Săritură care se execută ridicând picioarele unul după altul, ca mișcarea lamelor unei foarfeci, practicată în unele sporturi. 2. (Ec.; în sintagma) Foarfeca sau foarfecele prețurilor = decalaj între diferite prețuri. 3. Nod marinăresc format din două sau din trei bucle, folosit la legarea unei parâme. 4. (Bot.; în compusul) Foarfeca-bălții = plantă acvatică (submersă), cu frunze rigide dințate, cu flori albe, deschise la suprafața apei (Stratiotes aloides). – [Var.: foárfece (pl. foarfece), s. n., foárfec s. m.] – Lat. forfex, -icis.

FOÁRFECĂ s. f. v. foarfece.

foarfece sn [At: (a. 1779) IORGA, S. D. VIII, 81 / V: foarfec sm, ~ecă, farfecă, farfică sf / Pl: ~ / E: ml forfex, -icis] 1 Unealtă sau mașină-unealtă pentru tăiat, acționată manual sau mecanic, compusă din două lame tăioase suprapuse, având fiecare câte un mâner inelar și fiind unite între ele la mijloc cu un șurub. 2 (Pex) Clește. 3 (Reg; spc) Clește de foc. 4 (Pan) Picioarele de dinainte ale racului. 5 (Îf foarfecă) Săritură care se execută ridicând picioarele unul după altul, ca mișcarea lamelor unui foarfece, practicată în unele sporturi. 6 (Ecn; îs) ~eca sau ~le prețurilor Decalaj între diferite prețuri. 7 Nod marinăresc format din două sau din trei bucle, folosit la legarea unei parâme. 8 (Îc) ~eca-bălții Plantă erbacee acvatică (submersă), cu frunze rigide dințate, cu flori albe, deschise la suprafața apei (Stratiotes aloides).

FOÁRFEC s. m. v. foarfece.

FOÁRFECE, foarfece, s. n. 1. Unealtă sau mașină unealtă pentru tăiat, acționată manual sau mecanic, compusă din două lame tăioase suprapuse, având fiecare câte un mâner inelar și fiind unite între ele la mijloc cu un șurub. ♦ (În forma foarfecă) Săritură care se execută ridicând picioarele unul după altul, ca mișcarea lamelor unui foarfece, practicată în unele sporturi. 2. (Ec.; în sintagma) Foarfeca sau foarfecele prețurilor = decalaj între diferite prețuri. 3. Nod marinăresc format din două sau din trei bucle, folosit la legarea unei parâme. 4. (Bot.; în compusul) Foarfeca-bălții = plantă acvatică (submersă), cu frunze rigide dințate, cu flori albe, deschise la suprafața apei (Stratiotes aloides). [Var.: foárfecă, foarfeci, s. f., foárfec s. m.] – Lat. forfex, -icis.

FOÁRFECE, foarfece, s. n. (Și în forma foarfecă s. f.) Unealtă sau mașină-unealtă pentru tăiat, compusă din două lame tăioase încrucișate, avînd fiecare cîte un mîner inelar și fiind unite între ele la mijloc printr-un șurub. Cuconu Grigore era gătit... cu barba îndreptată din țăcăneala foarfecelui lui Lupu-bărbierul. SADOVEANU, O. IV 89. Treci foarfecile tale prin barba lui de țap. MACEDONSKI, O. I 169. Am cerut o cățuie și foarfeci; am tăiat fărîmele scrisoarea. NEGRUZZI, S. I 66. – Variante: foárfecă, foarfeci (SAHIA, U.R.S.S. 180, HOGAȘ, DR. II 172), s. f., foárfec, foarfeci (MARIAN, S. 61), s. m.

FOÁRFECE1 ~ n. 1) Unealtă de tăiat, formată din două lame ascuțite, unite cruciș cu un șurub și prevăzute fiecare cu câte un mâner inelar. 2) Exercițiu care redă mișcarea lamelor unei asemenea unelte, constând în ridicarea pe rând a picioarelor. [Sil. foar-fe-] /<lat. forfex, ~icis

FOÁRFECE2 n. mai ales art. 1) Dans popular executat de bărbați în semicerc într-un tempo rapid. 2) Melodie după care se execută acest dans. [Sil. foar-fe-] /<lat. forfex, ~icis

foarfeci f. pl. unealtă compusă din două limbi tăioase, împreunate cu un șurup sau cuiu. [Lat. FORFICEM].

foárfece (oa dift.) n., pl. tot așa, ca nume, foale, clește (lat. fŏrfex, fórficis a.î, d. fŏrceps, fórcipis, clește, din *formiceps [fŏrmus, ferbinte, și capere, a apuca]; it. fórbici, fr. forces. V. forceps, principe, încap, încep). Un instrument compus din doŭă cuțite unite pintr’un cuĭ și care se strîng ca niște fălcĭ cînd tăĭem cu ele pînză, hîrtie, ĭarbă, ș. a. – Se zice ob. foarfecele mele (pl.), care a fost considerat ca un f. pl. Apoĭ, nearticulat, s’a zis foarfecĭ, și de aci un noŭ f. foarfecă, pl. ĭ (saŭ direct după lat. forfex [f.], ca salcă, nucă).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

foárfecă s. f., g.-d. art. foárfecii; pl. foarfeci

foárfece s. n., pl. foárfece; art. sg. și pl. foárfecele


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FOARFECE s. (ANAT.) clește. (~ la rac, crab.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

foárfecă (foárfeci), s. f. – Unealtă pentru tăiat. – Mr. foarfică, megl. foarfiți. Lat. fŏrfĭcem (Pușcariu 633; Candrea-Dens., 624; REW 3435; DAR), cf. it. forbici (calabr. fórfica, puórfice, sard. forfige). La origine trebuie să fi fost un pluralia tantum, de la forficos; foarfecă este un sing. analogic modern. Der. forfeca, vb. (a tăia; a zdrobi; a mesteca), ar putea reprezenta direct. lat. fŏrficāre (Pușcariu 632; Candrea-Dens., 625; DAR), cf. astur. aforfegar (J. Malkiel, Rom. Phil., IX, 65); forfecar, s. m. (rădașcă); forfecare, s. f. (rezistență tangențială); forfecări, s. f. pl. (varietate de campanule); forfecel, s. m. (insectă, Rhynchites cupreus); forfecuță, s. f. (dim. al lui foarfecă; pasăre mică, Loxia curvirostra).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

STRATIOTES L., STRATIOTES, FOARFECA BĂLȚII, fam. Hydrocharitaceae. Gen care are o singură specie: Stratiotes aloides L. Originară din Europa, Caucaz, Siberia de V, plantă erbacee, perenă, acvatică, pînă la 0,50 m înălțime. Frunze erecte, rigide, liniar-lanceolate, cu 3 muchii, dințat-spinoase pe margine, așezate în rozete bazilare, vîrfurile ies din apă. Înflorește vara. Flori dioice, albe, se deschid la suprafața apei. Plantele mascule au 2 sau mai multe flori pe un peduncul prelungit, 3 sepale lunguiețe, 3 petale mai mari, rotund-invers-ovate, 12 stamine înconjurate de cca 30 filamente galbene. Plantele femele au flori solitare, uneori cîte 2 scurt-stile crestate, înconjurate de cca 30 filamente, pedunculate, ovar lunguieț aproape sesil, 6 stile crestate, înconjurate de cca 30 filamente. Fruct, capsulă zemoasă, ovată, cu 4 muchii.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

foarfecă, foarfece s. f. (în fotbal) lovire a mingii printr-o mișcare de forfecare a picioarelor.

Intrare: foarfecă
foarfecă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • foarfecă
  • foarfeca
plural
  • foarfeci
  • foarfecile
genitiv-dativ singular
  • foarfeci
  • foarfecii
plural
  • foarfeci
  • foarfecilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N30)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • foarfece
  • foarfecele
plural
  • foarfece
  • foarfecele
genitiv-dativ singular
  • foarfece
  • foarfecelui
plural
  • foarfece
  • foarfecelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • foarfec
  • foarfecul
  • foarfecu‑
plural
  • foarfeci
  • foarfecii
genitiv-dativ singular
  • foarfec
  • foarfecului
plural
  • foarfeci
  • foarfecilor
vocativ singular
plural
foarfecă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • foarfecă
  • foarfeca
plural
  • foarfece
  • foarfecele
genitiv-dativ singular
  • foarfece
  • foarfecei
plural
  • foarfece
  • foarfecelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

foarfecă foarfece foarfec

  • 1. Unealtă sau mașină-unealtă pentru tăiat, acționată manual sau mecanic, compusă din două lame tăioase suprapuse, având fiecare câte un mâner inelar și fiind unite între ele la mijloc cu un șurub.
    surse: DEX '09 DLRLC diminutive: forfecuță attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cuconu Grigore era gătit... cu barba îndreptată din țăcăneala foarfecelui lui Lupu-bărbierul. SADOVEANU, O. IV 89.
      surse: DLRLC
    • Treci foarfecile tale prin barba lui de țap. MACEDONSKI, O. I 169.
      surse: DLRLC
    • Am cerut o cățuie și foarfeci; am tăiat fărîmele scrisoarea. NEGRUZZI, S. I 66.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Săritură care se execută ridicând picioarele unul după altul, ca mișcarea lamelor unei foarfeci, practicată în unele sporturi.
      surse: DEX '09
  • 2. economie (în) sintagmă Foarfeca sau foarfecele prețurilor = decalaj între diferite prețuri.
    surse: DEX '09
  • 3. Nod marinăresc format din două sau din trei bucle, folosit la legarea unei parâme.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: