16 definiții pentru flușturatic (adj.) flușturatec


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLUȘTURÁTIC, -Ă, flușturatici, -ce, adj., s. m. și f. (Pop.) (Om) nestatornic, nebunatic, zvăpăiat; ușuratic, fluturatic. [Var.: flușturátec, -ă adj.] – Fluștura + suf. -atic.

flușturatic, ~ă smf, a [At: CARAGIALE, S. N. 95 / V: ~tec / Pl: ~ici, ~ice / E: fluștura + -atic] 1-2 (Om) nestatornic și zvăpăiat Si: ușuratic, nebunatic, fluturatic (2-3).

FLUȘTURÁTIC, -Ă, flușturatici, -ce, adj., s. m. și f. (Om) nestatornic, nebunatic, zvăpăiat; ușuratic, fluturatic. [Var.: flușturátec, -ă adj.] – Fluștura + suf. -atic.

FLUȘTURÁTIC, -Ă, flușturatici, -e, adj. (Despre oameni și despre manifestările lor) Nestatornic, zvăpăiat, zvînturat, nebunatic, ușuratic. A dat pe stradă, noaptea, de o ceată de măști, care cîntau, țopăiau și chihoteau, cum are tinerimea flușturatică obiceiul în carnaval. CARAGIALE, S. N. 95. – Variantă: flușturátec, -ă (GHEREA, ST. CR. II 86, ISPIRESCU, U. 90) adj.

flușturátic, V. fluturatic.

FLUȘTURÁTEC, -Ă adj. v. flușturatic.

FLUȘTURÁTEC, -Ă adj. v. flușturatic.

FLUȘTURÁTEC, -Ă adj. v. flușturatic.

flușturatec, ~ă a vz flușturatic

fluturatic a. 1. care flutură; 2. fig. ușuratic, nestatornic.

fluturátic, -ă adj. (d. fluture). Ușuratic, inconstant: un tînăr fluturatic. – Și flușt- și flĭușt-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

flușturátic adj. m., s. m., pl. flușturátici; adj. f., s. f. flușturátică, pl. flușturátice

flușturátic adj. m., s. m., pl. flușturátici; f. sg. flușturátică, pl. flușturátice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FLUȘTURÁTIC adj. 1. v. inconsecvent. 2. v. zvăpăiat. 3. v. neserios.

FLUȘTURATIC adj. 1. capricios, fluturatic, inconsecvent, inconstant, instabil, neconsecvent, neconstant, neserios, nestabil, nestatornic, schlmbăcios, schimbător, (livr.) labil. (Un om tare ~.) 2. fluturatic, nebunatic, zvăpăiat. (Un tînăr ~.) 3. fluturatic, frivol, neserios, ușuratic, vînturatic, zvînturat, zvînturatic, (livr.) futil, (pop.) spulberatic, (reg.) zărpălatic, zburatic, zburdalnic, (Mold.) sprințar, zbrehui, (înv.) vînturos. (Un bărbat ~.)

Intrare: flușturatic (adj.)
flușturatic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • flușturatic
  • flușturaticul
  • flușturaticu‑
  • flușturatică
  • flușturatica
plural
  • flușturatici
  • flușturaticii
  • flușturatice
  • flușturaticele
genitiv-dativ singular
  • flușturatic
  • flușturaticului
  • flușturatice
  • flușturaticei
plural
  • flușturatici
  • flușturaticilor
  • flușturatice
  • flușturaticelor
vocativ singular
plural
flușturatec1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • flușturatec
  • flușturatecul
  • flușturatecu‑
  • flușturatecă
  • flușturateca
plural
  • flușturateci
  • flușturatecii
  • flușturatece
  • flușturatecele
genitiv-dativ singular
  • flușturatec
  • flușturatecului
  • flușturatece
  • flușturatecei
plural
  • flușturateci
  • flușturatecilor
  • flușturatece
  • flușturatecelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

flușturatic, -ă flușturatică flușturatec flușturatecă

etimologie:

  • Fluștura + sufix -atic.
    surse: DEX '98 DEX '09