12 definiții pentru fiertură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FIERTÚRĂ, fierturi, s. f. 1. Mâncare sau băutură preparată prin fierbere. 2. Fierbere, clocot. – Fiert + suf. -ură.

fiertu sf [At: DOSOFTEI, V. S. 206/2 / Pl: ~ri / E: fiert + -ură] 1 (Rar) Fierbere. 2 (Îe) A băga (pe cineva) în ~ri A speria (pe cineva) foarte tare Si: a băga (pe cineva) în sperieți. 3-4 Mâncare sau băutură preparată prin fierbere. 5 (Ccr) Orice fel de mâncare cu zeamă. 6 (Spc) Ciorbă.

FIERTÚRĂ, fierturi, s. f. 1. Mâncare preparată prin fierbere. 2. Fierbere, clocot. – Fiert + suf. -ură.

FIERTÚRĂ, fierturi, s. f. 1. Mîncare sau băutură preparată prin fierbere. Oala cu fiertură dădea într-una în foc. BUJOR, S. 74. Ilinca... pregăti repede o fiertură de pasăre. VLAHUȚĂ, O. A. 131. Cînd fiertură în oală Și cînd mămăligă goală. PANN, P. V. I 151. 2. Fierbere, clocot. Du-te de le mai dă o fiertură [dulceților], pînă s-or lega cumsecade. ALECSANDRI, T. 323.

FIERTÚRĂ ~i f. 1) Mâncare (fierbinte) pregătită prin fierberea unor produse alimentare solide. 2) Băutură (de obicei medicamentoasă) căpătată prin fierberea unor plante sau fructe într-un lichid. ~ de măceș. /fiert + suf. ~ură

fiertură n. 1. rezultatul fierberii sau coacerii; 2. supă fiartă fără carne.

fertúră (est) și fĭe- (vest) f., pl. ĭ. Mîncare feartă, ca: supa, borșu (cĭorba).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fiertúră (fier-) s. f., g.-d. art. fiertúrii; pl. fiertúri

fiertúră s. f. (sil. fier-), g.-d. art. fiertúrii; pl. fiertúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FIERTÚRĂ s. v. clocot, clocotire, fierbere, fiert.

fiertu s. v. CLOCOT. CLOCOTIRE. FIERBERE. FIERT.

Intrare: fiertură
fiertură substantiv feminin
  • silabație: fier-tu-ră
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fiertu
  • fiertura
plural
  • fierturi
  • fierturile
genitiv-dativ singular
  • fierturi
  • fierturii
plural
  • fierturi
  • fierturilor
vocativ singular
plural

fiertură

  • 1. Mâncare sau băutură preparată prin fierbere.
    surse: DEX '09 DLRLC diminutive: fierturică 3 exemple
    exemple
    • Oala cu fiertură dădea într-una în foc. BUJOR, S. 74.
      surse: DLRLC
    • Ilinca... pregăti repede o fiertură de pasăre. VLAHUȚĂ, O. A. 131.
      surse: DLRLC
    • Cînd fiertură în oală Și cînd mămăligă goală. PANN, P. V. I 151.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Du-te de le mai dă o fiertură [dulceților], pînă s-or lega cumsecade. ALECSANDRI, T. 323.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Fiert + sufix -ură.
    surse: DEX '98 DEX '09