13 definiții pentru făuri


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FĂURÍ, făuresc, vb. IV. Tranz. 1. A crea, a face, a realiza. 2. Spec. (Înv.) A prelucra (prin forjare cu ciocanul) un metal; p. ext. a fabrica. [Pr.: fă-u-] – Din faur2.

făuri vt [At: BĂRAC, T. 38 / V: (rar) ~ra / P: fă-u~ / Pzi: ~esc / E: faur2] 1 (Înv) A prelucra (prin forjare cu ciocanul) un metal. 2 (Înv) A confecționa (1). 3 A crea 4 A construi (1).

FĂURÍ, făuresc, vb. IV. Tranz. 1. A crea, a înfăptui, a construi, a face. 2. Spec. (Înv.) A prelucra (prin forjare cu ciocanul) un metal; p. ext. a fabrica. [Pr.: fă-u-] – Din faur2.

FĂURÍ, făuresc, vb. IV. Tranz. 1. A crea, a înfăptui, a construi, a face. Fiecare tonă de metal sau de grîne, fiecare promoție de ingineri sau de învățători, fiecare curs de alfabetizare sau de universitate, fiecare zi a patriei noastre arată că masele făuresc istoria. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 353, 3/2. Poezia toamnei îmi fură sufletul și, ca să scap de urîtul pocit și hursuz, mă pun să făuresc versuri. PĂUN-PINCIO, P. 129. ◊ Refl. pas. Statul democrat-popular s-a făurit și s-a consolidat în focul unor înverșunate lupte de clasă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2614. 2. (Învechit; cu privire la un metal sau un obiect de metal) A lucra (prin forjare cu ciocanul); p. ext. a fabrica. (Poetic) Un suflet tînăr ne străbate Și ne îndeamnă către cer – Din suferinți abia-ndurate Ne-am făurit armuri de fier. CERNA, P. 34. N-aș vrea să pun mîna... la făurit de lanțuri. ALECSANDRI, T. 1535 ◊ (Absol., rar, cu privire la orice obiect) Pietrarii lui Manole... ciopîrteau și făureau gros din ciocan. ODOBESCU, S. II 513.

A FĂURÍ ~ésc tranz. 1) poet. A concepe și a transforma în fapt printr-un efort creator. 2) înv. (metale) A prelucra la cald sau la rece, bătând cu ciocanul (pentru a da o formă definită). [Sil. fă-u-] /Din faur

făurì v. 1. a bate fierul și alte metale spre a le da o formă: a făuri lanțuri; 2. fig. a plăsmui. [Lat. FABRIRE].

făurésc v. tr. (d. faur). Lit. Fabric, fac: a făuri o sabie. Fig. Ticluĭesc: a făuri o mincĭună.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

făurí (a ~) (fă-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. făurésc, imperf. 3 sg. făureá; conj. prez. 3 să făureáscă

făurí vb. (sil. fă-u-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. făurésc, imperf. 3 sg. făureá; conj. prez. 3 sg. și pl. făureáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FĂURÍ vb. 1. a crea, a înfăptui, a întemeia, a realiza. (A ~ un stat național unitar.) 2. v. realiza.

FĂURI vb. 1. a crea, a înfăptui, a întemeia, a realiza. (A ~ un stat național unitar.) 2. a efectua, a executa, a face, a înfăptui, a realiza, a săvîrși. (A ~ o lucrare durabilă.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FACIT INDIGNATIO VERSUS (lat.) indignarea făurește versuri – Iuvenal, „Satirae”, I, 79. Nemulțumirea, sentimentul de revoltă stimulează talentul poetului.

Intrare: făuri
  • silabație: fă-u-ri
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • făuri
  • făurire
  • făurit
  • făuritu‑
  • făurind
  • făurindu‑
singular plural
  • făurește
  • făuriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • făuresc
(să)
  • făuresc
  • făuream
  • făurii
  • făurisem
a II-a (tu)
  • făurești
(să)
  • făurești
  • făureai
  • făuriși
  • făuriseși
a III-a (el, ea)
  • făurește
(să)
  • făurească
  • făurea
  • făuri
  • făurise
plural I (noi)
  • făurim
(să)
  • făurim
  • făuream
  • făurirăm
  • făuriserăm
  • făurisem
a II-a (voi)
  • făuriți
(să)
  • făuriți
  • făureați
  • făurirăți
  • făuriserăți
  • făuriseți
a III-a (ei, ele)
  • făuresc
(să)
  • făurească
  • făureau
  • făuri
  • făuriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

făuri

  • exemple
    • Fiecare tonă de metal sau de grîne, fiecare promoție de ingineri sau de învățători, fiecare curs de alfabetizare sau de universitate, fiecare zi a patriei noastre arată că masele făuresc istoria. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 353, 3/2.
      surse: DLRLC
    • Poezia toamnei îmi fură sufletul și, ca să scap de urîtul pocit și hursuz, mă pun să făuresc versuri. PĂUN-PINCIO, P. 129.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Statul democrat-popular s-a făurit și s-a consolidat în focul unor înverșunate lupte de clasă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2614.
      surse: DLRLC
  • 2. prin specializare învechit A prelucra (prin forjare cu ciocanul) un metal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • poetic Un suflet tînăr ne străbate Și ne îndeamnă către cer – Din suferinți abia-ndurate Ne-am făurit armuri de fier. CERNA, P. 34.
      surse: DLRLC
    • poetic N-aș vrea să pun mîna... la făurit de lanțuri. ALECSANDRI, T. 1535.
      surse: DLRLC
    • absolut rar Pietrarii lui Manole... ciopîrteau și făureau gros din ciocan. ODOBESCU, S. II 513.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98