13 definiții pentru excita (1 excit)

EXCITÁ, excít, vb. I. Tranz. 1. A provoca (prin mijloace fizice, chimice sau biologice) intrarea în acțiune a unei celule, a unui țesut sau a unui organ. 2. A ațâța, a întărâta. ♦ A provoca, a stârni o senzație, un sentiment. 3. A produce un câmp magnetic util într-o mașină electrică sau într-un aparat electric; a produce un surplus de energie. – Din fr. exciter, lat. excitare.

EXCITÁ, excít, vb. I. Tranz. 1. A provoca (prin mijloace fizice, chimice sau biologice) intrarea în acțiune a unei celule, a unui țesut sau a unui organ. 2. A ațâța, a întărâta. ♦ A provoca, a stârni o senzație, un sentiment. 3. A produce un câmp magnetic util într-o mașină electrică sau într-un aparat electric; a produce un surplus de energie. – Din fr. exciter, lat. excitare.

EXCITÁ, excít, vb. I. Tranz. 1. A provoca (prin mijloace fizice, chimice sau biologice) intrarea în acțiune a unei celule, a unui țesut sau a unui organ; a stimula. Dacă înțepăm piciorul broaștei... înțepătura excită terminația nervului senzitiv. ANATOMIA 30. ◊ Refl. De la centrul respirator, situat în bulbul rahidian, excitațiile merg prin măduva spinării de-a lungul fibrelor nervoase, pînă la mușchii respiratori. Și astfel se excită într-o ordine strict determinată, cînd mușchii inspiratori, cînd cei expiratori. ANATOMIA 87. ♦ A aduce într-o stare de iritație, de nervozitate; a ațîța, a întărîta. Deși mulți din boierii cei mai însemnați simțise că se pregătește ceva și veneau pe la unii din noi, încurajîndu-ne și chiar excitîndu-ne, făgăduind că erau gata a da tot concursul lor moral și bănesc, dar nici unul n-a venit să aducă un gologan măcar. GHICA, S. A. 158. ♦ A provoca, a produce, a stîrni o senzație, un sentiment. A excita foamea. A excita setea.Care sînt idealurile, simțirile ce ne va excita și sugera opera artistică. GHEREA, ST. CR. I 39. 2. A produce un cîmp magnetic util într-o mașină electrică sau într-un aparat electric.

excitá (a ~) vb., ind. prez. 3 excítă

excitá vb., ind. prez. 1 sg. excít, 3 sg. și pl. excítă

EXCITÁ vb. (FIZIOL.) a activa, a stimula, (pop.) a ațâța. (A ~ o funcție, un organ.)

EXCITÁ vb. I. tr. 1. A activa, a stimula funcția unei celule, a unui țesut, a unui organ etc. 2. (Fig.) A irita, a stârni, a ațâța. ♦ A provoca o senzație, o emoție, un sentiment. 3. (Fiz.) A comunica un plus de energie unui sistem fizic. ♦ A produce un câmp magnetic într-o mașină electrică. [Pron. ecs-ci-, p.i. excit și -tez, var. escita vb. I. / cf. fr. exciter, lat. excitare].

EXCITÁ vb. tr. 1. a activa, a stimula funcția unei celule, a unui țesut, organ etc. 2. (fig.) a irita, a ațâța. ◊ a provoca o senzație, un sentiment. 3. (fiz.) a comunica un plus de energie unui sistem fizic. ◊ a produce un câmp magnetic într-o mașină electrică. (< fr. exciter, lat. excitare)

A EXCITÁ excít tranz. 1) (țesuturi, organe, celule și funcțiile lor) A face să-și intensifice activitatea; a stimula. 2) (sisteme fizice) A prevedea cu un surplus de energie. 3) (mașini electrice) A asigura cu un câmp magnetic. 4) (persoane) A face să se excite. /<fr. exciter, lat. excitare

excità a. 1. a provoca, a face să nască: a excita milă; 2. a îmboldi, a încuraja: a excita la muncă; 3. a întărâta: cafeaua excită sistemul nervos.

*excít, a -á, v. tr. (lat. éx-cito, -áre, d. citare, a cita). Fac să lucreze maĭ vioĭ, ațîț: ceaĭu excită nerviĭ. Fig. Îndemn, ațîț, animez, stimulez: a excita soldațiĭ la luptă. Provoc, inspir: a excita milă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EXCITÁ vb. (FIZIOL.) a activa, a stimula, (pop.) a ațîța. (A ~ o funcție, un organ.)


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

A SE EXCITA a-l lua / a o lua cu călduri, a i se scula bâzdâcul, a-l trece / a o trece căldurile, a se uda toată, a i se zbârli fofoloanca, a-i zbârnâi găoacea, a se zgândări.

Intrare: excita (1 excit)
excita (1 excit) verb grupa I conjugarea I
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) excita excitare excitat excitând singular plural
exci excitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) excit (să) excit excitam excitai excitasem
a II-a (tu) exciți (să) exciți excitai excitași excitaseși
a III-a (el, ea) exci (să) excite excita excită excitase
plural I (noi) excităm (să) excităm excitam excitarăm excitaserăm, excitasem*
a II-a (voi) excitați (să) excitați excitați excitarăți excitaserăți, excitaseți*
a III-a (ei, ele) exci (să) excite excitau excita excitaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)