14 definiții pentru evlavie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EVLAVIE, evlavii, s. f. Religiozitate profundă, exteriorizată printr-o scrupuloasă îndeplinire a practicilor bisericești; cucernicie. ♦ Fig. Comportare respectuoasă și admirativă față de cineva sau de ceva. – Din ngr. evlávia.

evlavie sf [At: IST. Ț. R. 122 / Pl: ~ii, (înv) ~lăvii / E: ngr εὐλάβεια] 1 Sentiment religios manifestat printr-o scrupuloasă îndeplinire a practicilor bisericești Si: cucernicie, devoțiune, pietate, religiozitate, smerenie. 2 Atașament sincer și puternic pentru biserică și practicile sale, pentru reprezentanții săi Si: cucernicie, devoțiune, pietate, religiozitate, smerenie. 3-4 (Îljv) Cu ~ Evlavios. 5 (Pex) Comportare respectuoasă. 6 Devotament (puternic) față de o persoană sau pentru un lucru, pentru o idee etc. Si: adorație, venerație. corectat(ă)

EVLAVIE, evlavii, s. f. Sentiment religios manifestat printr-o scrupuloasă îndeplinire a practicilor bisericești; cucernicie. ♦ Fig. Comportare respectuoasă și admirativă față de cineva sau de ceva. – Din ngr. evlávia.

EVLAVIE s. f. Sentiment religios exteriorizat printr-o scrupuloasă îndeplinire a practicilor bisericești; cucernicie, pietate, religiozitate. Cu evlavie și rar, Tomșa făcu trei cruci și sărută cartea sfîntă cu ochii închiși. SADOVEANU, O. VII 72. ◊ (Ironic) Cu evlavie de vulpe, ca în strane, șed pe locuri. EMINESCU, O. I 150. ◊ (Poetic) Cînd însuși glasul gîndurilor tace, Mă-ngînă cîntul unei dulci evlavii. EMINESCU, O. I 120. ♦ Fig. Comportare respectuoasă; reculegere. Vartolomeu Diaconu urmărea plimbarea streinului cu o adevărată și mută evlavie. C.PETRESCU, A. 287. Dar ne-am grăbi, că sîntem cam de departe, încheie el, înclinîndu-se cu oarecare evlavie înaintea mea. HOGAȘ, M. N. 112.

EVLAVIE f. 1) Sentiment religios, manifestat în îndeplinirea scrupuloasă a practicilor bisericești; pietate; religiozitate; smerenie; cuvioșie; cucernicie. 2) fig. Atitudine de respect și duioșie față de cineva sau de ceva; pietate. [G.-D. evlaviei; Sil. e-vla-vi-e] /<ngr. evlávia

evlávie f. (ngr. evlávia, vgr. eulábeia). Sfială, respect. Pietate.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

evlavie (desp. e-vla-vi-e) s. f., art. evlavia (desp. -vi-a), g.-d. art. evlaviei; pl. evlavii, art. evlaviile (desp. -vi-i-)

evlavie (e-vla-vi-e) s. f., art. evlavia (-vi-a), g.-d. art. evlaviei; pl. evlavii, art. evlaviile (-vi-i-)

evlavie s. f. (sil. -vla-vi-e), art. evlavia (sil. -vi-a), g.-d. art. evlaviei; pl. evlavii, art. evlaviile (sil. -vi-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EVLAVIE s. (BIS.) credință, cucernicie, cuvioșenie, cuvioșie, pietate, pioșenie, piozitate, religiozitate, smerenie, (livr.) devoțiune, (înv.) blagocestie, blagocestivie, hristoitie, rîvnă, rîvnire, smerire.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

evlavie (evlavii), s. f. – Devoțiune, pietate. – Mr. evlavie. Ngr. εὐλάβεια. Sec. XVII (Murnu 24; Roesler 566). – Der. evlavios, adj. (cucernic).

Intrare: evlavie
  • silabație: e-vla-vi-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • evlavie
  • evlavia
plural
  • evlavii
  • evlaviile
genitiv-dativ singular
  • evlavii
  • evlaviei
plural
  • evlavii
  • evlaviilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

evlavie, evlaviisubstantiv feminin

  • 1. Religiozitate profundă, exteriorizată printr-o scrupuloasă îndeplinire a practicilor bisericești. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Cu evlavie și rar, Tomșa făcu trei cruci și sărută cartea sfîntă cu ochii închiși. SADOVEANU, O. VII 72. DLRLC
    • format_quote ironic Cu evlavie de vulpe, ca în strane, șed pe locuri. EMINESCU, O. I 150. DLRLC
    • format_quote poetic Cînd însuși glasul gîndurilor tace, Mă-ngînă cîntul unei dulci evlavii. EMINESCU, O. I 120. DLRLC
    • 1.1. figurat Comportare respectuoasă și admirativă față de cineva sau de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: reculegere
      • format_quote Vartolomeu Diaconu urmărea plimbarea streinului cu o adevărată și mută evlavie. C.PETRESCU, A. 287. DLRLC
      • format_quote Dar ne-am grăbi, că sîntem cam de departe, încheie el, înclinîndu-se cu oarecare evlavie înaintea mea. HOGAȘ, M. N. 112. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.