9 definiții pentru dăngănit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DĂNGĂNIT s. n. Faptul de a dăngăni. – V. dăngăni.
DĂNGĂNIT s. n. Faptul de a dăngăni. – V. dăngăni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
dăngănit sf [At: CONTEMPORANUL, VII, 480 / Pl: ~uri / E: dăngăni] 1-2 Dăngănire (1-2). 3 (Pex) Dangăt.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂNGĂNIT s. n. Acțiunea de a dăngăni și rezultatul ei; dangăt. Dăngănitul clopotelor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂNGĂNIT n. Sunet produs de clopot la mișcare bruscă; dangăt; bătaie. /v. a dăngăni
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!dăngănit s. n., pl. dăngănituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
dăngănit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dăngănit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DĂNGĂNIT s. v. dangăt.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DĂNGĂNIT s. dangăt, (rar) bangăt. (~ clopotului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: dăngănit
dăngănit substantiv neutru
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dăngănit, dăngăniturisubstantiv neutru
-
- Dăngănitul clopotelor. DLRLC
-
etimologie:
- dăngăni DEX '98 DEX '09