22 de definiții pentru dragoman

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DRAGOMAN, dragomani, s. m. Interpret, tălmaci oficial folosit în trecut în țările din Orient. ◊ Mare dragoman = dregător în Imperiul Otoman care se ocupa de relațiile diplomatice cu statele europene. – Din ngr. dragomános, dragumános.

dragoman sm [At: MARDARIE, L. 210 / V: ~gum~, (înv) drăg~, drâg~ / Pl: ~i / E: ngr δραγοмανος, δραγυмανυς] 1 (În Evul Mediu; în țările române) Funcționar atașat pe lângă un minister, consulat, ambasadă etc. 2 (Ist) Interpret oficial folosit în trecut în țările din Orient. 3 (Îs) Mare ~ Dregător în Imperiul Otoman care se ocupa de relațiile diplomatice ale țării cu statele europene. 4-6 (Ist) Funcția de dragoman (1-3). 7-9 (Ist) Titlul de dragoman (1-3). 10 (Îvr) Ghid. 11 (Îrg) Mijlocitor. 12 (Înv) Șef. 13 (Înv) Supraveghetor. 14 (Înv) Conducător al unui grup de muncitori forestieri, având funcția de intermediar între aceștia și proprietar. 15 (Plu; înv; îs) ~ de linie Persoană care controla linia apei, observa eventualele obstacole și coordona operațiunile de eliberare a rutei, hotărând totodată momentul de plecare. 16 (Reg) Stăpân al stânei Si: stânaș.

DRAGOMAN, dragomani, s. m. Interpret, tălmaci oficial folosit în trecut în țările din Orient. ◊ Mare dragoman = dregător în Imperiul Otoman care se ocupa de relațiile diplomatice ale țării cu statele europene. – Din ngr. dragomános, dragumános.

DRAGOMAN, dragomani, s. m. (Învechit) 1. (În vechiul imperiu otoman și în alte țări din Orient) Translator oficial, tălmaci, traducător, interpret. Împărăția [turcească] le arăta [grecilor] a sa bunăvoință și a sa încredere... întrebuințîndu-i ca slujbași ai bisericii, ca soli, ca vameși, ca dragomani și chiar uneori ca cîrmuitori de ținuturi. ODOBESCU, S. A. 127. Fiu al unui zidar dintr-o insulă a Arhipelagului, Mavrogheni intră mai întîi slugă la Assan bei capudan-pașa, apoi ajunse dragomanul lui. BĂLCESCU, O. I 86. 2. Vătaf, supraveghetor: a) (în porturi) Să plece imediat la fața locului dragomanul de la căpitănie și să facă din nou controlul poștelor. BART, E. 295. Pe chei marfa era așezată în regulă. Ochiul încruntat al dragomanului pîndea orice mișcare. DUNĂREANU, N. 13; b) (la plutărit) Dragoman de schelă.

DRAGOMAN ~i m. înv. (în Orient) Persoană care îndeplinea oficial funcția de interpret pe lângă o solie străină. /<ngr. dragomános, dragumános

DRAGOMAN.s. m. (Mold., ȚR, Trans. SV) Tălmaci. A: Căutară dragoman. A 1756, 12r. Pe unii i-au cumpărat dragomanul. IM 1754,. 77r; cf. M. COSTIN; AETHIOPICA. B: Prelogčii. Drăgoman. MARDARIE, 210. Dragomanul și cu boiarii rumânești. IM 1730, 109r; cf. A 1734, 18r. C: Căutară dragoman. A SEC. XVIII2, 22v. Etimologie: ngr. dragomános. Cf. t e r g i m a n.

dragoman m. tâlmaciu oficial. [It. DRAGOMANO, printr’un intermediar grec modern].

dragomán m. (ngr. dragumános, d. ar. tarğuman și turğuman, interpret, d. tarğama, a traduce, care vine d. haldaicu targem, trecut la Jidanĭ supt forma targum, traducea haldaică a bibliiĭ, apoĭ la Arabĭ. D. ar. vine turc. terğeman, terğiman și terğüman. D. ngr. vine it. dragomanno, de unde fr. drogman, drogoman și dragoman; d. ar. vine it. turcimanno, sp. trujaman, fr. trucheman). Interpret, traducător, maĭ ales în Orient, la pa consulate ș.a. Est. Șef de plutașĭ. – Se zicea și terdiman, tergiman și (cu fonetizm ngr.) terziman.

dragomănea sf [At: C. GANE, TR. V. 160 / Pl: ~ese / E: dragoman + -easă] (Îrg) Soție de dragoman (11).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dragoman s. m., pl. dragomani

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DRAGOMAN s. v. interpret, tălmaci, traducător, translator.

DRAGOMAN s. (IST.) (înv.) tergiman. (~ la Curtea otomană.)

DRAGOMAN s. (înv.) tergiman. (~ la Curtea otomană.)

dragoman s. v. INTERPRET. TĂLMACI. TRADUCĂTOR. TRANSLATOR.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

dragoman (dragomani), s. m. – Tălmaci, traducător, interpret. – Mr. draguman. Ngr. δραγουμάνος (Tiktin; Scriban), din tc. terceman, și acesta din arab. tardžumîn. Din ngr. provine și it. dragomanno, alb., bg. dragoman, și din arab. fr. truchement, sp. trujamán. Din tc. provine rom. tergiman (var. terziman), s. m. (interpret). – Der. dragomanlîc, s. n. (meseria de interpret).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

dragoman, dragomani, s.m. – (arh.) Conducătorul unei lucrări forestiere (Gh. Pop, 1971). Posibil cu sensul inițial de „interpret, traducător”, deoarece lucrările forestiere industriale erau coordonate de meșteri străini (de regulă, austrieci). – Din ngr. dragománus, dragumánus „tălmaci” < arab. tarğuman < targama „a traduce” (Tiktin, Scriban, DEX, MDA).

dragoman, -i, s.m. – Conducătorul unei lucrări forestiere (Gh. Pop 1971). Posibil, în trecut, cu sensul inițial de „interpret, traducător”, deoarece lucrările forestiere industriale erau coordonate de meșteri austrieci. – Din ngr. dragomanus „tălmaci”.

Intrare: dragoman
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dragoman
  • dragomanul
  • dragomanu‑
plural
  • dragomani
  • dragomanii
genitiv-dativ singular
  • dragoman
  • dragomanului
plural
  • dragomani
  • dragomanilor
vocativ singular
  • dragomanule
  • dragomane
plural
  • dragomanilor
draguman
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
drăgoman
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
drâgoman
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dragoman, dragomanisubstantiv masculin

  • 1. Interpret, tălmaci oficial folosit în trecut în țările din Orient. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Împărăția [turcească] le arăta [grecilor] a sa bunăvoință și a sa încredere... întrebuințîndu-i ca slujbași ai bisericii, ca soli, ca vameși, ca dragomani și chiar uneori ca cîrmuitori de ținuturi. ODOBESCU, S. A. 127. DLRLC
    • format_quote Fiu al unui zidar dintr-o insulă a Arhipelagului, Mavrogheni intră mai întîi slugă la Assan bei capudan-pașa, apoi ajunse dragomanul lui. BĂLCESCU, O. I 86. DLRLC
    • 1.1. Mare dragoman = dregător în Imperiul Otoman care se ocupa de relațiile diplomatice cu statele europene. DEX '09
  • 2. Supraveghetor, vătaf. DLRLC
    • format_quote (În porturi) Să plece imediat la fața locului dragomanul de la căpitănie și să facă din nou controlul poștelor. BART, E. 295. DLRLC
    • format_quote (În porturi) Pe chei marfa era așezată în regulă. Ochiul încruntat al dragomanului pîndea orice mișcare. DUNĂREANU, N. 13. DLRLC
    • format_quote (La plutărit) Dragoman de schelă. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.