Definiția cu ID-ul 909638:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DRAGOMÁN, dragomani, s. m. (Învechit) 1. (În vechiul imperiu otoman și în alte țări din Orient) Translator oficial, tălmaci, traducător, interpret. Împărăția [turcească] le arăta [grecilor] a sa bunăvoință și a sa încredere... întrebuințîndu-i ca slujbași ai bisericii, ca soli, ca vameși, ca dragomani și chiar uneori ca cîrmuitori de ținuturi. ODOBESCU, S. A. 127. Fiu al unui zidar dintr-o insulă a Arhipelagului, Mavrogheni intră mai întîi slugă la Assan bei capudan-pașa, apoi ajunse dragomanul lui. BĂLCESCU, O. I 86. 2. Vătaf, supraveghetor: a) (în porturi) Să plece imediat la fața locului dragomanul de la căpitănie și să facă din nou controlul poștelor. BART, E. 295. Pe chei marfa era așezată în regulă. Ochiul încruntat al dragomanului pîndea orice mișcare. DUNĂREANU, N. 13; b) (la plutărit) Dragoman de schelă.