15 definiții pentru supraveghetor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUPRAVEGHETÓR, -OÁRE, supraveghetori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană însărcinată cu supravegherea cuiva sau a ceva. 2. S. n. (În sintagma) Supraveghetor de flacără = aparat electronic destinat supravegherii prezenței flăcării în timpul funcționării arzătoarelor, în scopul prevenirii unor incendii. – Supraveghea + suf. -tor.

SUPRAVEGHETÓR, -OÁRE, supraveghetori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană însărcinată cu supravegherea cuiva sau a ceva. 2. S. n. (În sintagma) Supraveghetor de flacără = aparat electronic destinat supravegherii prezenței flăcării în timpul funcționării arzătoarelor, în scopul prevenirii unor incendii. – Supraveghea + suf. -tor.

supraveghetor, ~oare [At: SION, P. 186 / Pl: ~i, ~oare / E: supraveghea + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care are sarcina de a supraveghea pe cineva sau ceva Si: (rar) priveghetor, veghetor, (înv) priveghi1, respicient, (îvr) preveghere Vz paznic2. 3 sn (Îs) ~ de flacără Aparat electronic destinat supravegherii prezenței flăcărilor în timpul funcționării arzătoarelor pentru prevenire incendiilor.

SUPRAVEGHETÓR, -OÁRE, supraveghetori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată cu supravegherea cuiva sau a ceva. Îmi era penibil la masă, să fiu tratată cînd ca invitată, cînd așa, ca un fel de supraveghetoare a copiilor. C. PETRESCU, Î. II 235.

SUPRAVEGHETÓR, -OÁRE s.m. și f. Persoană însărcinată cu supravegherea cuiva sau a ceva. [< supraveghea + -tor].

SUPRAVEGHETÓR, -OÁRE I. s. m. f. persoană însărcinată cu supravegherea cuiva sau a ceva. II. s. n. ~ de flacără = aparat electronic pentru supravegherea prezenței flacării în timpul funcționării arzătoarelor. (după fr. surveillant)

SUPRAVEGHETÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană însărcinată cu supravegherea cuiva sau a ceva. /a supraveghea + suf. ~tor

supraveghetor m. cel ce supraveghează.

*supraveghetór, -oáre adj. și s. Care supraveghează.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

supraveghetór (su-pra-) s. m., pl. supraveghetóri

supraveghetór s. m. (sil. -pra-), pl. supraveghetóri

supraveghetoáre (su-pra-) s. f., g.-d. art. supraveghetoárei; pl. supraveghetoáre

supraveghetoáre s. f. (sil. -pra-), g.-d. art. supraveghetoárei; pl. supraveghetoáre

supraveghez, -ghiază 3, -gheze 3 conj., -ghiam 1 imp., -ghind ger., -ghere inf. s., -ghetor adj. v.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUPRAVEGHETÓR s. (astăzi rar) priveghetar, veghetar, (înv.) prevegheu, priveghi, respicient.

SUPRAVEGHETOR s. (astăzi rar) priveghetor, veghetor, (înv.) prevegheu, priveghi, respicient.

Intrare: supraveghetor
supraveghetor substantiv masculin
  • silabație: -pra-
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supraveghetor
  • supraveghetorul
  • supraveghetoru‑
plural
  • supraveghetori
  • supraveghetorii
genitiv-dativ singular
  • supraveghetor
  • supraveghetorului
plural
  • supraveghetori
  • supraveghetorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)