opțiuni
  • info

13 definiții pentru diligență (zel)

din care

Explicative DEX

DILIGENȚĂ2, diligențe, s. f. (Livr.) Sârguință, osteneală; zel, promptitudine. – Din lat. diligentia, fr. diligence.

DILIGENȚĂ2, diligențe, s. f. (Livr.) Sârguință, osteneală; zel, promptitudine. – Din lat. diligentia, fr. diligence.

diligență2 sf [At: MAG. IST. I, 58/16 / V: (rar) ~ije~, (înv) ~gin~, deligință / Pl: ~țe / E: fr diligence, lat diligentia] (Liv) 1 Sârguință. 2 Promptitudine.

DILIGENȚĂ2, diligențe, s. f. (Transilv.; latinism învechit) Sîrguință, osteneală.

DILIGENȚĂ1 s.f. Silință, sîrguință. [< lat. diligentia, cf. fr. diligence].

DILIGENȚĂ1 s. f. silință, sârguință, zel. (< lat. diligentia, fr. diligence)

diligență f. 1. promptitudine: diligența întru îndeplinirea unei obligațiuni; 2. mare trăsură publică pentru călători.

dilijență2 sf vz diligență2[1] modificată

  1. În original, tipărit: delijență2, formă posibil incorectă, neatestată de definiția formei principale — LauraGellner

Ortografice DOOM

diligență s. f., g.-d. art. diligenței; pl. diligențe

diligență s. f., g.-d. art. diligenței; pl. diligențe

diligență (trăsură mare, sârguință) s. f., g.-d. art. diligenței; pl. diligențe

diligență.

Sinonime

DILIGENȚĂ s. v. hărnicie, râvnă, silință, sârguință, strădanie, străduință, vrednicie, zel.

diligență s. v. HĂRNICIE. RÎVNĂ. SILINȚĂ. SÎRGUINȚĂ. STRĂDANIE. STRĂDUINȚĂ. VREDNICIE. ZEL.

Intrare: diligență (zel)
diligență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diligență
  • diligența
plural
  • diligențe
  • diligențele
genitiv-dativ singular
  • diligențe
  • diligenței
plural
  • diligențe
  • diligențelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

diligență, diligențesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.