10 definiții pentru descreștere


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

descreștere sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: descrește] 1 Scădere. 2 Reducere. 3 Micșorare. 4 Împuținare.

DESCRÉȘTERE, descreșteri, s. f. Faptul de a descrește; scădere, reducere, micșorare, împuținare. – V. descrește.

DESCRÉȘTERE, descreșteri, s. f. Faptul de a descrește; scădere, reducere, micșorare, împuținare. – V. descrește.

DESCRÉȘTERE s. f. Faptul de a descrește; scădere, reducere, micșorare, împuținare. Ziua este în descreștere.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

descréștere s. f., g.-d. art. descréșterii; pl. descréșteri

descréștere s. f., g.-d. art. descréșterii; pl. descréșteri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DESCRÉȘTERE s. 1. micșorare, reducere, scădere. (~ a dimensiunilor, a suprafeței unui corp.) 2. v. reducere. 3. v. micșorare. 4. v. atenuare.

DESCRÉȘTERE s. v. decadență, decădere, declin, regres.

DESCREȘTERE s. 1. micșorare, reducere, scădere. (~ a dimensiunilor, a suprafeței unui corp.) 2. diminuare, împuținare, micșorare, reducere, scădere, (înv.) puținare. (~ numărului de...) 3. micșorare, reducere, scădere, scurtare. (~ zilei în timpul toamnei.) 4. atenuare, calmare, diminuare, domolire, micșorare, potolire, reducere, scădere, slăbire, temperare. (~ vitezei vîntului.)

descreștere s. v. DECADENȚĂ. DECĂDERE. DECLIN. REGRES.

Descreștere ≠ creștere

Intrare: descreștere
descreștere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • descreștere
  • descreșterea
plural
  • descreșteri
  • descreșterile
genitiv-dativ singular
  • descreșteri
  • descreșterii
plural
  • descreșteri
  • descreșterilor
vocativ singular
plural

descreștere

etimologie:

  • vezi descrește
    surse: DEX '98 DEX '09