15 definiții pentru demâncare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMÂNCARE s. f. (Pop.) Mâncare, hrană, bucate; demâncat. – De4 + mâncare.

demâncare sf [At: PSALT. HUR. 46r/6 / V: dă~ / Pl: ~cări / E: de4 + mâncare] (Îvp) Mâncare.[1] modificată

  1. În original, scris după ortografia veche: E: de4 + mîncare LauraGellner

DEMÂNCARE s. f. Mâncare, hrană, bucate; demâncat. – De4 + mâncare.

DEMÂNCARE f. pop. Ceea ce servește la alimentarea unui organism viu; hrană; nutriment. /de + mâncare

DEMÎNCARE s. f. Mîncare, hrană, alimente, bucate. La seceră... romînul pornește cît se poate de dimineață, luîndu-și bucatele sau demîncarea pentru ziua întreagă. PAMFILE, A. R. 117. Și cum mă scol, îndată mă și trimite mama cu demîncare în țarină la niște lingurari, ce-i aveam tocmiți prășitori. CREANGĂ, A. 52.

demîncáre f., pl. inuz. ărĭ. Mîncare (alimente) transportată: a venit cu demîncarea lucrătorilor.

mîncáre f., pl. ărĭ Acțiunea de a mînca. Ceĭa ce se mănîncă, aliment, bucate; ĭaurtu e o mîncare care prelungește vĭața. Masă, prînz orĭ cină: doŭă mîncărĭ pe zi, a da cuĭva mîncare (subst.) saŭ de mîncare = de mîncat (verb). – Pop. se zice și a adus demîncarea (subst.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

demâncare (merinde) (pop.) s. f., g.-d. art. demâncării (S-a dus cu ~ la câmp.)

demâncare (mâncare) (pop.) s. f. (s-a dus cu ~)

demâncare sb. f. (îl trimet cu demâncarea la câmp).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEMÂNCARE s. v. aliment, hrană, mâncare.

demîncare s. v. ALIMENT. HRANĂ. MÎNCARE.

Intrare: demâncare
demâncare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • demâncare
  • demâncarea
plural
  • demâncări
  • demâncările
genitiv-dativ singular
  • demâncări
  • demâncării
plural
  • demâncări
  • demâncărilor
vocativ singular
plural
dămâncare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

demâncare, demâncărisubstantiv feminin

  • 1. popular Aliment, bucată, demâncat, hrană, mâncare, nutriment. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La seceră... romînul pornește cît se poate de dimineață, luîndu-și bucatele sau demîncarea pentru ziua întreagă. PAMFILE, A. R. 117. DLRLC
    • format_quote Și cum mă scol, îndată mă și trimite mama cu demîncare în țarină la niște lingurari, ce-i aveam tocmiți prășitori. CREANGĂ, A. 52. DLRLC
etimologie:
  • De + mâncare DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.