opțiuni
  • info
13 definiții pentru demâncat

Explicative DEX

DEMÂNCAT s. n. (Pop.) Demâncare. – De4 + mâncat.

demâncat sn [At: BIBLIA (1688), 191/41 / S și: de mâncat / Pl: ~uri / E: de4 + mâncat] (Îvp) Mâncare.

DEMÂNCAT s. n. (Rar) Demâncare. – De4 + mâncat.

DEMÎNCARE, DEMÎNCAT sbst. sf. Ceea ce se dă, ce se aduce cuiva de mîncare: îndată mă și trimite mama cu demîncare în țarină (CRG.); dă tu flacăului demîncatul ce i-am făcut (EMIN.).

DEMÎNCAT 👉 DEMÎNCARE.

DEMÎNCAT s. n. (Rar) Demîncare. Fată hăi! ia dă tu flăcăului demîncatul ce i-am făcut eu și pornește-l. EMINESCU, L. P. 184.

Ortografice DOOM

demâncat (merinde) (pop., rar) s. n. (S-a dus cu ~ la câmp.)

demâncat (mâncare) (pop., rar) s. n. (s-a dus cu ~)

demâncat (mâncare) s. n.

!de mâncat prep. + vb. (dă ~; ~, aș mânca)

de mâncat prep. + s. n.

Sinonime

DEMÂNCAT s. v. aliment, hrană, mâncare.

demîncat s. v. ALIMENT. HRANĂ. MÎNCARE.

Intrare: demâncat
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • demâncat
  • demâncatul
  • demâncatu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • demâncat
  • demâncatului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

demâncatsubstantiv neutru

  • 1. popular Aliment, demâncare, hrană, mâncare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: aliment demâncare hrană mâncare
    • format_quote Fată hăi! ia dă tu flăcăului demîncatul ce i-am făcut eu și pornește-l. EMINESCU, L. P. 184. DLRLC
etimologie:
  • De + mâncat DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.