deasupra [At: PSALT. 26 / V: (reg) das~, dăs~ / E: de⁴ + asupra] 1-2 av (Îoc dedesubt) (În partea de) sus. 3 av (Îlav) Pe ~ Peste ceva. 4 av (Îal) În plus față de ceva. 5 av (Îal) În afară de asta. 6 av (Șîlav de pe ~) Fără a adânci lucrurile Si: superficial. 7 pp (Construit cu G) Exprimă situarea a unui obiect față de altul, cu care se află în contact Si: pe. 8 pp (Construit cu G) Exprimă situarea superioară a unui obiect față de altul, cu care nu se află în contact Mai sus de... 9 pp (Pop; îe) A fi ~ nevoii A ieși cu bine dintr-o situație dificilă. 10 pp (Îae) A scăpa de sărăcie. 11 (Îae) A scăpa de un pericol. 12 pp (Construit cu G) Exprimă deplasarea în poziție superioară în raport cu ceva Si: peste. 13 pp (Construit cu G) Exprimă orientarea din poziție de superioritate față de ceva Si: către. 14 pp (Construit cu G) Exprimă caracterul dominant al unui sentiment Si: asupra.

DEASUPRA¹ adv. (Cu sens local, în opoziție cu dedesubt) Mai sus. Deasupra bulucesc nori de vară. STANCU, D. 208. Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stele Părea un fulger ne-ntrerupt Rătăcitor prin ele. EMINESCU, O. I 176. ◊ Loc. adv. Pe deasupra = a) peste. Ca să trecem prin pădure e peste poate; noi însă să ne silim, dac-om putea, să sărim pe deasupra. ISPIRESCU, L. 6; b) în plus, pe lîngă altele, în afară de (prețul, măsura, catitatea etc. cuvenite sau stabilite dinainte). Veneau sîmbătă noaptea cîte cu un picior frînt... și acesta le era cîștig pe deasupra. CREANGĂ, A. 26. Prăpădi... cît ai bate din palme, tot ce cîștigase și moștenirea de la tată-său pe deasupra. NEGRUZZI, S. I 81. Marișcuță de la vamă, Taie-un pui și ne fă zeamă; Cîndu-i trece pe la noi, Pentru unu ț-om da doi, Pe deasupra, buze moi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 395; c) (și în forma de pe deasupra) fără a adînci lucrurile, lucrînd sau considerînd în mod superficial. – Variantă; (regional) dasupra adv.

DEASUPRA adv. 1) Într-un loc situat la o înălțime mai mare decât altul; sus. 2) Peste ceva. ◊ Pe ~ a) în plus la ceva; b) superficial; fără a intra în amănunte. 3) În direcție verticală; în înălțime; sus. /de + asupra

ASUPRA I. prep. (constr. cu genitivul), ASUPRĂ (des întrebuințat în limba veche, păstrat astăzi mai ales în construcțiunile cu pron. aton: asupră-mi, asupră-ți, asupră-i, asupră-și, asupră-ne, asupră-vă, asupră-le) ¶ 1 (Arată locul, direcțiunea) ‡Pe: hiarăle cîte sînt asupra pămîntului (BIBL.); (așezat, pus) peste: asupra acestor canaluri sînt 360 poduri de piatră (C. RAD.); (a pune. a arunca, a asvîrli, etc.) peste: Și-am svîrlit asupră-ți, crudo, vălul alb de poezie (EMIN.); (a-i veni, a-i cădea, etc.) peste (vorb. de un necaz, o nenorocire, o primejdie): acea nevoie ce le venise asupră (GR.-UR.); (a trimite) peste (vorb. de o pedeapsă cerească): le trimise Dumnezeu osîndă asupră (GR.-UR.); (a face o acțiune dușmănoasă, a fi cu dușmănie) împotriva: atîtea tirănii ce făcea Atila asupra creștinilor (N. COST.); (a merge, a porni, a purcede, a se ridica, a veni, etc. cu oaste) împotriva: merse asupra lui cu războiu (ISP.); (a se arunca, a sări, a năvăli cu mînie, cu dușmănie) peste, pe, spre, la, împotriva: un lup... se năpusti asupra ei (ISP.); (a îndrepta o armă, a arunca cu ceva) în, spre, împotriva: asupra acestui oraș s’au aruncat cele dintîiu obuze turcești (VLAH.); (a cîrti, a se jelui) împotriva: începură a băga multe bule asupra lui Ferhat (BĂLC.); (a-și îndrepta, a-și aținti ochii, privirile) spre, la: avea niște ochi sgîiți de lovea pe om fulgerătura cînd se uita asupră-i (ISP.); (a-și întinde autoritatea, a avea putere) peste, pe: întinzînd cuprinsul său și asupra acelei împărății (ISP.) ¶ 2 (Exprimînd o acțiune reciprocă) Față de, către (cu privire la firea, la persoana cuiva): n’am nici o înrîurire asupra lui ¶ 3 (Arată obiectul de care se vorbește, despre care se scrie, etc.) Despre, cu privire la: nu ne-am putut înțelege asupra acestei chestiuni ¶ 4 A lua asupră-și, a lua pe seama, pe socoteala sa ¶ 5 ‡Asupră de, loc. prep. Mai sus decît; mai presus de; asupră de aceea, afară de aceea, pe lîngă aceea ¶ 6 ‡ Pre asupră de, mai sus decît ¶ 7 ‡ De asupră, loc. prep. De pe, de peste ¶ 8 De-asupra 👉 DEASUPRA. II. adv. 1 ‡Deasupra: iară eu mă voiu duce cu această haină ce am asupră (PAL.) ¶ 2 ‡Mai asupră, mai mult ¶ 3 Cu asupră loc. adv. Cu prisos, peste cît trebue, cu dobîndă ¶ 4 Mai cu asupra, ‡mai cu (de) asupră, mai mult, mai din belșug, peste așteptarea cuiva [lat. ad-supra].

DASUPRA¹ adv. v. deasupra¹.

deasupra¹ (desp. dea-su-pra) adv. (Cartea am pus-o ~.)

!deasupra (dea-su-pra) adv., prep. (deasupra lui)

deasupra adv. (sil. deasupra)

deasupra

deasupra.

DEASUPRA adv., prep. s. 1. adv. sus. (Se ridică ~.) 2. prep. pe, peste. (~ mesei era pusă mușamaua.) 3. prep. asupra, peste. (Se apleacă ~ lui.) de-a școala v. șotron.

DEASUPRA adv., prep. 1. adv. sus. (Se ridică ~.) 2. prep. pe, peste. (~ mesei era pusă mușamaua.) 3. prep. asupra, peste. (Se apleacă ~ lui.)

Deasupra ≠ dedesubt

NON EST PRINCEPS SUPRA LEGES, SED LEGES SUPRA PRINCIPEM (lat.) nu conducătorul stă deasupra legilor, ci legile deasupra conducătorului – Principiu atribuit lui Pliniu cel Tânăr. Toți oamenii, indiferent de rangul lor social, sunt datori să respecte legea. V. și Caesar non supra grammaticos.