14 definiții pentru danie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dánie sf [At: (a. 1660), BUL. COM. IST. IV, 20 / Pl: ~ii, (înv) dắnii / E: vsl дание] (Înv) 1 Dăruire a unui bun material. 2 (Ccr) Dar. 3 (Ccr) Donație făcută (prin testament) unei biserici, instituții, persoane etc. 4 (Pex) Ofrandă. 5 (Îlv) A (se) face (sau a da) (o) ~ A dărui. 6 (Îal) A dona. 7 (Îal) A lăsa cuiva ceva. 8 (Îlv) A (se) face ~ A (se) oferi. 9 Impozit în natură sau bani. 10 Dare.

DÁNIE, danii, s. f. (Înv.) Faptul de a dărui (avere, bani etc.); (concr.) dar2, donație. ◊ Hrisov (sau act) de danie = act prin care se întărea în scris o donație. ◊ Expr. A face danie (cuiva) = a dărui averea (cuiva). – Din sl. danije.

DÁNIE, danii, s. f. (Înv.) Faptul de a dărui (avere, bani etc.); (concr.) dar2, donație. ◊ Hrisov (sau act) de danie = act prin care se întărește în scris o donație. ◊ Expr. A face danie (cuiva) = a dărui averea (cuiva). – Din sl. danije.

DÁNIE, danii, s. f. (Învechit și arhaizant) 1. Dar, donație. Ștefan cel Mare, recunoscător pentru sprijinul primit, răsplătește biserica prin numeroase danii de sate. IST. R.P.R. 128. Și-nnoi tot schitul și trimise Danii – scumpe chipuri și potire, Cruci bătute-n aur și safire. TOMA, C. V. 85. A lăsat cu limbă de moarte... ca danie, un ținut. CARAGIALE, O. III 87. ◊ Expr. (Învechit) A se face danie (cuiva) = a) a se dărui pe sine, a nu-și mai aparține sieși. Pentru tine, danie dracului m-aș face. CONTEMPORANUL, V/II 494; b) a-și dărui averea cuiva. Părinții ți-au făgăduit-o [pe fată], dacă moșu-tău s-a face danie ție. NEGRUZZI, S. III 49. Am pus la cale să însor pe nepotul meu... mă fac danie lui cu tocmală c-a veni cu femeia lui să șadă cu mine. id. ib. 60. (Glumeț) A face (pe cineva) danie (cuiva) = a da pe cineva pe mîna cuiva. Cercatu-mi-am colții în piciorul unui boieri. Și vai, pe loc m-au făcut danie hoheriului. CONTEMPORANUL, V/II 267. 2. Faptul de a dărui (avere, bani etc.); dăruire. Se împlinise cam un veac de cînd cel dintîi cu acest nume, la care se adăogase porecla de Măgureanu, după o moșioară de danie domnească... se aciuase în Valahia. M. I. CARAGIALE, C. 49. ◊ Act (sau hrisov) de danie = act prin care se întărește în scris o donație. În Moldova nu există acte domnești de danie sau de judecată scrise în romînește, pînă în al doilea deceniu al veacului al XVII-lea. IBRĂILEANU, SP. CR. 34.

DÁNIE ~i f. 1) înv. Obiect dăruit unei biserici sau mănăstiri. 2) rar Obiect oferit cuiva sau primit de la cineva fără plată în semn de prietenie, de dragoste, de respect etc.; cadou; dar; atenție. [Art. dania; Sil. -ni-e] /<sl. danije

danie f. donațiune pioasă, legat de binefacere. [Slav. DANIĬE].

dánie f. (vsl. daniĭe, d. dati, a da. V. dajdie). Donațiune, maĭ ales pioasă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dánie (-ni-e) s. f., art. dánia (-ni-a), g.-d. art. dániei; pl. dánii, art. dániile (-ni-i-)

dánie s. f. (sil. -ni-e), g.-d. art. dániei; pl. dánii, art. dániile (sil. -ni-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DÁNIE s. v. dar, donație.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

dánie (dánii), s. f.1. Donație. – 2. Pomană, ofrandă. Sl. danije „donație”, de la dati „a da” (Cihac, II, 90). – Der. dănos, adj. (generos, darnic), cf. sl. danŭ „donat” (Candrea); dănui, vb. (înv., a face donație).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se face danie expr. (intl.) 1. a se sustrage urmăririi penale. 2. a nu mai comite infracțiuni.

Intrare: danie
  • silabație: da-ni-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • danie
  • dania
plural
  • danii
  • daniile
genitiv-dativ singular
  • danii
  • daniei
plural
  • danii
  • daniilor
vocativ singular
plural

danie

  • 1. învechit Faptul de a dărui (avere, bani etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dăruire un exemplu
    exemple
    • Se împlinise cam un veac de cînd cel dintîi cu acest nume, la care se adăogase porecla de Măgureanu, după o moșioară de danie domnească... se aciuase în Valahia. M. I. CARAGIALE, C. 49.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: atenție cadou dar (s.n.) donație 3 exemple
      exemple
      • Ștefan cel Mare, recunoscător pentru sprijinul primit, răsplătește biserica prin numeroase danii de sate. IST. R.P.R. 128.
        surse: DLRLC
      • Și-nnoi tot schitul și trimise Danii – scumpe chipuri și potire, Cruci bătute-n aur și safire. TOMA, C. V. 85.
        surse: DLRLC
      • A lăsat cu limbă de moarte... ca danie, un ținut. CARAGIALE, O. III 87.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Hrisov (sau act) de danie = act prin care se întărea în scris o donație.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • În Moldova nu există acte domnești de danie sau de judecată scrise în romînește, pînă în al doilea deceniu al veacului al XVII-lea. IBRĂILEANU, SP. CR. 34.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A se face danie (cuiva) = a se dărui pe sine, a nu-și mai aparține sieși.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pentru tine, danie dracului m-aș face. CONTEMPORANUL, V/II 494.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A (se) face danie (cuiva) = a dărui averea (cuiva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Părinții ți-au făgăduit-o [pe fată], dacă moșu-tău s-a face danie ție. NEGRUZZI, S. III 49.
        surse: DLRLC
      • Am pus la cale să însor pe nepotul meu... mă fac danie lui cu tocmală c-a veni cu femeia lui să șadă cu mine. NEGRUZZI, S. III 60.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie glumeț A face (pe cineva) danie (cuiva) = a da pe cineva pe mâna cuiva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cercatu-mi-am colții în piciorul unui boieri. Și vai, pe loc m-au făcut danie hoheriului. CONTEMPORANUL, V/II 267.
        surse: DLRLC

etimologie: