14 definiții pentru curtoazie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

curtoazie sf [At: GHICA, A. 637 / V: ~tua~ / Pl: ~ii / E: fr courtoisie] (Frm) 1 Politețe (exagerată). 2 Etichetă.

CURTOAZÍE, curtoazii, s. f. Politețe (rafinată); amabilitate, complezență, curtenie; etichetă. – Din fr. courtoisie.

CURTOAZÍE, curtoazii, s. f. Politețe (exagerată); amabilitate, complezență, curtenie; etichetă. – Din fr. courtoisie.

CURTOAZÍE, curtoazii, s. f. (Franțuzism) Politețe (exagerată), amabilitate, complezență; curtenie. Se înclină... cu o curtoazie, larg gesticulată, de mușchetar. C. PETRESCU, C. V. 337. Răspundeau, foarte crud curtoaziei mele. GHICA, A. 637. – Pronunțat: -toa-zi-e.

CURTOAZÍE s.f. Politețe, amabilitate, complezență; etichetă. [Pron. -toa-zi-e, gen. -iei. / < fr. courtoisie].

CURTOAZÍE s. f. politețe; amabilitate, etichetă, curtenie. (< fr. courtoisie)

CURTOAZÍE f. Purtare plină de amabilitate; atitudine binevoitoare; curtenie. [G.-D. curtoaziei; Sil. -toa-zi-e] /<fr. courtoisie

*curtoazíe (oa 2 silabe) f. (fr. courtoisie). Barb. Curtenie, politeță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

curtoazíe (-toa-) s. f., art. curtoazía, g.-d. art. curtoazíei; pl. curtoazíi, art. curtoazíile

curtoazíe s. f. (sil. -toa-), art. curtoazía, g.-d. art. curtoazíei; pl. curtoazíi, art. curtoazíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CURTOAZÍE s. amabilitate, atenție, galanterie, gentilețe, politețe, (rar) curtenie, (înv.) libov. (~ cu femeile.)

CURTOAZIE s. amabilitate, atenție, galanterie, gentilețe, politețe, (rar) curtenie, (înv.) libov. (~ cu femeile.)

Intrare: curtoazie
curtoazie substantiv feminin
  • silabație: cur-toa-zi-e
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curtoazie
  • curtoazia
plural
  • curtoazii
  • curtoaziile
genitiv-dativ singular
  • curtoazii
  • curtoaziei
plural
  • curtoazii
  • curtoaziilor
vocativ singular
plural

curtoazie

etimologie: