26 de definiții pentru cuptor coptor cuptior


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cuptor sn [At: PSALT. 34/11 / V: cop~, (Mol) ~tior, (Mun) ~teor, (reg) cutior / Pl: ~oare, (rar) ~i sm / E: lat *coctorium] 1 Construcție din cărămidă, de piatră, de metal sau de lut, pentru copt pâinea și alte produse de panificație. 2 Cantitate de pâine, de plăcinte etc. care se poate coace o dată. 3 Platformă zidită în prelungirea vetrei și pe care se doarme la țară. 4 (Reg; îs) ~ bătrânesc (sau ~ țărănesc, ~ moldovenesc) Instalație care servește la încălzitul camerelor de locuit, construită din pământ, din lut, din lespezi de piatră, din țigle, din cărămidă nearsă, din teracotă Vz cămin, vatră. 5 (Trs; Ban) Sobă (de fier, tablă, fontă). 6 (Reg; îe) A-i cădea (sau a-i pica) pe – Se spune despre o fată care a avut relații cu un băiat și-l silește să o ia în căsătorie. 7 (Pop; îe) A aduce (părinților) noră pe – A se însura. 8 (Pop; îe) A trăi pe – A fi leneș. 9 (Pop; îe) A sta (sau a zăcea) pe – (sau a se muta de pe vatră pe -) A trândăvi. 10 (Pex) Aragaz. 11 (Pex) Plită. 12 (Spc) Despărțitură a mașinii de gătit sau a aragazului, în care se coc prăjituri, cozonaci, se rumenesc Si: (reg) cocătoare, Ier. 13 (Mol; Mun) Instalație pe care se pune alambicul pentru fiert țuica, rachiul etc. 14 (Reg) Bucătărie de vară. 15 Construcție specială de încălzire, constituită dintr-o cameră cu pereți metalici căptușiți cu material refractar, în vederea supunerii unui material la tratamente termice de topire sau la alte operații tehnologice. 16 (Îs) ~ de (pentru) cărămizi, țigle Cantitate de cărămizi brute (din argilă) așezate în așa fel încât să poată fi încălzite până la incandescență de un foc central înăbușit. 17 (Îs) ~ de var Varniță. 18 (Îs) ~ de cărbuni (de lemn) Cărbunărie. 19 (Îs) ~ electric Cuptor (pentru topit) în care căldura este dezvoltată de unul sau mai multe arcuri electrice. 20 (Îs) ~ul unei găuri de mină Porțiune din gaura de mină ocupată de o coloană de explozivi. 21 (Îs) ~ (basculant) Siemens-Martin Cuptor de topit, în care materialul ajunge în contact cu produsul arderii (gazele) și cu aerul și care poate bascula mecanic. 22 (Înv) Altar. 23 (Înv) Loc de tortură (de forma unui cuptor) încălzit până la incandescență, în care erau aruncați cei persecutați pentru credința lor. 24 (Reg; îe) A fi la gură de ~ A fi în mare primejdie. 25 (Fig) Arșiță. 26 (Pop; îs) Luna lui ~ (Luna) iulie.

CUPTÓR, cuptoare, s. n. 1. Construcție de cărămidă, de piatră, de metal sau de lut, pentru copt pâinea și alte produse de panificație. ♦ Cantitate de pâine, de plăcinte etc. care se poate coace o dată. ♦ Platformă zidită în prelungirea vetrei și pe care se doarme la țară. ◊ Expr. A sta (sau a zăcea) pe cuptor sau a se muta de pe vatră pe cuptor = a trândăvi. A aduce (părinților) noră pe cuptor = a se însura. ♦ Despărțitură la mașina de gătit, la aragaz, în care se coc prăjituri, pâine sau se rumenesc mâncărurile. 2. Construcție specială de încălzire, constituită dintr-o cameră cu pereți metalici căptușiți cu material refractar în vederea supunerii unui material la tratamente termice, de topire sau la alte operații tehnologice. ◊ Cuptor de cărămizi = cantitate de cărămizi brute (din argilă) așezate în așa fel încât să poată fi încălzite până la incandescență de un foc central înăbușit. Cuptor de var = varniță. 3. Fig. Căldură mare; arșiță. ◊ (Pop.; în sintagma) Luna lui cuptor = (luna) iulie. – Lat. *coctorium.

CUPTÓR, cuptoare, s. n. 1. Construcție de cărămidă, de piatră, de metal sau de lut, pentru copt pâinea și alte produse de panificație. ♦ Cantitate de pâine, de plăcinte etc. care se poate coace o dată. ♦ Platformă zidită în prelungirea vetrei și pe care se doarme la țară. ◊ Expr. A sta (sau a zăcea) pe cuptor sau a se muta de pe vatră pe cuptor = a trândăvi. A aduce (părinților) noră pe cuptor = a se însura. ♦ Despărțitură la mașina de gătit, în care se coc prăjituri, pâine sau se rumenesc mâncărurile. 2. Construcție specială de încălzire, constituită dintr-o cameră cu pereți metalici căptușiți cu material refractar în vederea supunerii unui material la tratamente termice, de topire sau la alte operații tehnologice. ◊ Cuptor de cărămizi = cantitate de cărămizi brute (din argilă) așezate în așa fel încât să poată fi încălzite până la incandescență de un foc central înăbușit. Cuptor de var = varniță. 3. Fig. Căldură mare; arșiță. ◊ (Pop.; în sintagma) Luna lui cuptor = (luna) iulie. – Lat. *coctorium.

CUPTÓR, cuptoare s. n. 1. Construcție de cărămidă, piatră sau metal (la țară uneori și de lut), în care se coace pîinea. Dogorea soarele pe acoperișul subțire de deasupra și era în pod ca-ntr-un cuptor. PAS Z. I 272. Cu bărbatul băutor Nu-i face pită în cuptor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 465. ◊ Fig. Un cuptor e roșiul soare Și cărbune sub picioare E nisipul. COȘBUC, P. I 222. ♦ (Dterminat prin «de pîine», «de plăcinte» etc.) Cantitate de pîine, de plăcinte etc. care se poate coace într-un cuptor. Să-mi mănînci nouă cuptoare de pîine. ISPIRESCU, L. 322. ♦ Platformă zidită în prelungirea vetrei pe care se doarme, la țară, la căldură. Cînd eram la mama fată, Mă culcam destul pe vatră, Pe vară și pe cuptor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 443. ◊ Expr. A sta (sau a zăcea) pe cuptor = a trîndăvi. A se muta de pe vatră pe cuptor = a lenevi, a trîndăvi. (În formă regională cuptori) Așa numai să se mute de pe vatră pe cuptori știe și hleabul de baba mea. CREANGĂ, P. 130. A aduce (părinților) noră pe cuptor = a se însura, a aduce noră în casă. Într-o bună dimineață feciorul mamei îi și aduse o noră pe cuptiori. CREANGĂ, P. 8. ♦ Despărțitură la mașinile de gătit în care se coc prăjiturile sau se rumenesc mîncărurile. 2. (În industrie) Construcție specială de încălzire a unui material care trebuie supus la transformări fizice, chimice sau fizico-chimice. V. furnal, topitoare. Un topitor aduse în cupă o probă de la alt cuptor ce fusese încărcat de schimbul de noapte. CĂLUGĂRU, O. P. 241. Am să-i înștiințez... că tot trupul [locomotivei] a fost cărat de mine cu podul rulant din inima cuptorului, în ghearele laminoarelor. SAHIA, N. 30. ◊ Fig. Vom lucra mașini... Iar la Stejar, Bistrița-și va dărui năvala Ca să clocotească albul jar În cuptor înalt – Hidrocentrala. CASSIAN, H. 16. ◊ Cuptor de cărămizi = construcție de cărămizi clădite în așa fel ca să poată fi încălzite pînă la incandescență de un foc central înăbușit. Cuptor de var = construcție de zid în care se încălzește piatra de var spre a o preface în var; varniță. 3. Fig. Căldură mare, dogoritoare; arșiță, caniculă. Tocmai pe la unu după miezul nopții, parcă s-a mai potolit puțin cuptorul, parcă începe să mai poată respira omul. CARAGIALE, O. II 176. ♦ (Popular, mai ales în expr. luna lui cuptor) Luna iulie. Strigă că moare de frig, deși era pe la nămiezi și soarele ardea ca în luna lui cuptor. ISPIRESCU, L. 321. Cărămida se lucrează de la sfîrșitul lui cireșar pînă la sfîrșitul lui cuptor. I. IONESCU, M. 707. – Variante: cuptiór, coptór s. n.

CUPTÓR ~oáre n. 1) Construcție pentru copt pâinea și alte produse de panificație. 2) Cantitate de pâine, de plăcinte etc. care se coc odată. 3) Parte de deasupra a acestei construcții, care se încălzește. ◊ A sta (sau a dormi) pe ~ a fugi de lucru; a lenevi. A aduce noră pe ~ a se însura. 4) Despărțitura de jos la mașina de gătit, în care se coc prăjituri sau alte preparate. 5) Instalație industrială pentru topirea metalului sau pentru alte operații tehnice. ◊ ~ de var instalație unde se arde piatra de var; varniță. 6) fig. Căldură mare și dogoritoare; caniculă. ◊ Luna lui ~ luna iulie. /<lat. coctorium

cuptor n. 1. boltă rotundă în zidărie unde se coace pâinea; 2. cuptor mare la o fabrică de topit sau de ars var, cărămidă, cărbuni; 3. sobă închisă de cuptor, într’o casă țărănească, pe care se culcă iarna; 4. cantitate de pâine ce conține un cuptor: să mănânce două cuptoare de pâine Isp.; 5. luna cea mai caldă a anului, Iulie: în temeiul lui Cuptor. [Lat. COCTORIUM].

cuptór n., pl. oare (lat. coctorium). Boltă de zid de copt pînea ș. a. Furnal de fabrică, de uzină. Conținutu unuĭ cuptor: doŭă cuptoare de pîne. Cuptor de cărămizĭ, cărămizĭ crude așezate așa în cît să poată fi arse. S. m. Pop. Luna luĭ Ĭuliŭ. – Și cupteor (eo dift.) în Munt. Mold. și coptor în Munt. vest. (Teod. P. P. 272).

cuptór cu microúnde sint. s. (gosp.) ◊ „[A cumpărat] o cutie de soté de legume, gata de pus la cuptorul cu micro-unde. Lit. 3233/94 p. 15; v. și R.l. 30 VI 93 p. 5 (trad. din fr. four à micro-ondes)

cuptór-tunél s. n. (tehn.) Cuptor continuu construit dintr-un tunel ◊ „Alături, la celălalt cuptor-tunel lucra F.T. Echipele celor două cuptoare erau în întrecere.” Sc. 3 VIII 62 p. 2. ◊ „Acestea vor fi realizate în urma solicitării consumatorilor și ca urmare a intrării în funcțiune la întreprinderea amintită a trei noi cuptoare-tunel de capacitate sporită, cu un înalt grad de mecanizare, în care produsele de patiserie se coc în câteva minute.” Fl. 1 I 74 p. 25. ◊ „Cuptortunel pentru ceramică. Un colectiv de la întreprinderea «Electroceramica» a conceput un cuptortunel pentru produse ceramice și toată tehnologia de fabricație a acestora în noile condiții.” R.l. 15 I 82 p. 5; v. și cuptorar (din cuptor + tunel; LTR)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cuptór s. n., pl. cuptoáre

cuptór s. n., pl. cuptoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CUPTÓR s. 1. (Ban.) șparhat. (~ de pâine.) 2. (reg.) rolă, tobă. (~ la mașina de gătit.) 3. v. vatră. 4. cuptor de var = varniță. 5. cuptor înalt v. furnal.

CUPTÓR s. v. arșiță, caniculă, călduri, dogoare, dogoreală, fierbințeală, iulie, năbușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, sobă, toropeală, zăduf, zăpușeală.

cuptor s. v. ARȘIȚĂ. CANICULĂ. CĂLDURI. DOGOARE. DOGOREALĂ. FIERBINȚEALĂ. IULIE. NĂBUȘEALĂ. NĂDUF. NĂDUȘEALĂ. PÎRJOL. POJAR. SOBĂ. TOROPEALĂ. ZĂDUF. ZĂPUȘEALĂ.

CUPTOR s. 1. (Ban.) șparhat. (~ de pîine.) 2. (reg.) rolă, tobă. (~ la mașina de gătit.) 3. cămin, vatră, (prin Transilv.) cameniță. (Vasul stă așezat pe ~.) 4. cuptor înalt = furnal.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cuptór (cuptoáre), s. n.1. Construcție de cărămidă, piatră etc. pentru copt pîinea. – 2. Mașină de gătit, plită. – 3. Cantitate de pîine coaptă o dată. – 4. Sobă în casele de țară, vatră. – 5. Arșiță, căldură mare. – 6. Luna iulie. – Istr. coptor. Lat. *coctorium (Densusianu, Rom., XXXIII, 277; Candrea-Dens., 371; REW 2019; Jokl, BA, IV, 195; DAR); cf. alb. koftor, abruz. kottora „ceaun”, calabr. cuttuoru, it. cottoio (Battisti, II, 1140). Cf. coace.Der. cuptorar, s. m. (lucrător la un cuptor); cuptorie, s. f. (acoperiș de protecție la cuptorul casei, în Trans.); cuptoriș, s. n. (Trans., nișă făcută de obicei pe fundul gropii pentru a pune sicriul lateral). După Capidan, Raporturile, 223 și Mladenov 251, din rom. provine bg. koptor „balegă uscată”; pare însă mai puțin probabilă legătura acestui cuvînt cu coptură.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cuptór, -oare, s.n. – 1. Vatră, sobă, în care se coace pâinea. 2. Arșiță, căldură mare. 3. Denumirea populară pentru luna iulie. – Lat. *coctorium.

cuptor vulcanic,cameră magmatică.

Intrare: cuptor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuptor
  • cuptorul
  • cuptoru‑
plural
  • cuptoare
  • cuptoarele
genitiv-dativ singular
  • cuptor
  • cuptorului
plural
  • cuptoare
  • cuptoarelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coptor
  • coptorul
  • coptoru‑
plural
  • coptoare
  • coptoarele
genitiv-dativ singular
  • coptor
  • coptorului
plural
  • coptoare
  • coptoarelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuptior
  • cuptiorul
  • cuptioru‑
plural
  • cuptioare
  • cuptioarele
genitiv-dativ singular
  • cuptior
  • cuptiorului
plural
  • cuptioare
  • cuptioarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cuptor coptor cuptior

  • 1. Construcție de cărămidă, de piatră, de metal sau de lut, pentru copt pâinea și alte produse de panificație.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX diminutive: cuptoraș 3 exemple
    exemple
    • Dogorea soarele pe acoperișul subțire de deasupra și era în pod ca-ntr-un cuptor. PAS Z. I 272.
      surse: DLRLC
    • Cu bărbatul băutor Nu-i face pită în cuptor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 465.
      surse: DLRLC
    • figurat Un cuptor e roșiul soare Și cărbune sub picioare E nisipul. COȘBUC, P. I 222.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Cantitate de pâine, de plăcinte etc. care se poate coace o dată.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Să-mi mănînci nouă cuptoare de pîine. ISPIRESCU, L. 322.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Parte de deasupra a acestei construcții, care se încălzește. Platformă zidită în prelungirea vetrei și pe care se doarme la țară, la căldură.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Cînd eram la mama fată, Mă culcam destul pe vatră, Pe vatră și pe cuptor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 443.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A sta (sau a zăcea, a dormi) pe cuptor sau a se muta de pe vatră pe cuptor = a fugi de lucru, a trândăvi, a lenevi.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • (În formă regională cuptori) Așa numai să se mute de pe vatră pe cuptori știe și hleabul de baba mea. CREANGĂ, P. 130.
        surse: DLRLC
        • comentariu Forma cuptori nu este generată de modelul de flexiune.
    • 1.4. expresie A aduce (părinților) noră pe cuptor = a se însura.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Într-o bună dimineață feciorul mamei îi și aduse o noră pe cuptiori. CREANGĂ, P. 8.
        surse: DLRLC
        • comentariu Forma cuptiori nu este generată de modelul de flexiune.
    • 1.5. Despărțitură la mașina de gătit, la aragaz, în care se coc prăjituri, pâine sau se rumenesc mâncărurile.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
  • 2. (În industrie) Construcție specială de încălzire, constituită dintr-o cameră cu pereți metalici căptușiți cu material refractar în vederea supunerii unui material la tratamente termice, de topire sau la alte operații tehnologice.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Un topitor aduse în cupă o probă de la alt cuptor ce fusese încărcat de schimbul de noapte. CĂLUGĂRU, O. P. 241.
      surse: DLRLC
    • Am să-i înștiințez... că tot trupul [locomotivei] a fost cărat de mine cu podul rulant din inima cuptorului, în ghearele laminoarelor. SAHIA, N. 30.
      surse: DLRLC
    • figurat Vom lucra mașini... Iar la Stejar, Bistrița-și va dărui năvala Ca să clocotească albul jar În cuptor înalt – Hidrocentrala. CASSIAN, H. 16.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Cuptor de cărămizi = cantitate de cărămizi brute (din argilă) așezate în așa fel încât să poată fi încălzite până la incandescență de un foc central înăbușit.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.2. Cuptor de var = construcție de zid în care se încălzește piatra de var spre a o preface în var.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: varniță
  • 3. figurat Căldură mare, dogoritoare.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: arșiță caniculă un exemplu
    exemple
    • Tocmai pe la unu după miezul nopții, parcă s-a mai potolit puțin cuptorul, parcă începe să mai poată respira omul. CARAGIALE, O. II 176.
      surse: DLRLC
    • 3.1. popular (în) sintagmă Luna lui cuptor = (luna) iulie.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Strigă că moare de frig, deși era pe la nămiezi și soarele ardea ca în luna lui cuptor. ISPIRESCU, L. 321.
        surse: DLRLC
      • Cărămida se lucrează de la sfîrșitul lui cireșar pînă la sfîrșitul lui cuptor. I. IONESCU, M. 707.
        surse: DLRLC

etimologie: