8 definiții pentru cotidian (s.n.; -e)

COTIDIÁN, -Ă, cotidieni, -e, adj., (2) cotidiene, s. n. 1. Adj. De fiecare zi; zilnic. 2. S. n. Gazetă care apare zilnic. [Pr.: -di-an] – Din fr. quotidien, lat. quotidianus.

COTIDIÁN1, cotidiane, s. n. Ziar care apare £n fiecare zi. Am ajuns într-o redacție a unui marc cotidian. ANGHEL, PR. 102. – Pronunțat: -di-an.

cotidián s. n., pl. cotidiane; adj., pl. cotidieni, fem. cotidiană, pl. cotidiene

COTIDIÁN adj., s. 1. adj. v. zilnic. 2. s. v. ziar.

COTIDIÁN, -Ă adj. De fiecare zi, zilnic. ♦ Ceea ce este obișnuit, zilnic. // s.n. Publicație periodică cu apariție zilnică; ziar. [Pron. -di-an. / cf. fr. quotidien, it. cotidiano, lat. quotidianus].

COTIDIÁN, -Ă I. adj. de fiecare zi, zilnic. ◊ (fig.) obișnuit, familiar. II. s. n. publicație cu apariție zilnică; ziar. (< fr. quotidien, lat. quotidianus)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COTIDIÁN adj., s. 1. adj. curent, obișnuit, prozaic, zilnic. (Treburile ~.) 2. s. gazetă, jurnal, ziar, (înv.) foáie. (Un ~ de mare tiraj.)

COTIDIÁN, -Ă (‹ fr., lat.) adj., s. n. 1. Adj. De fiecare zi; zilnic. 2. S. n. Gazetă care apare zilnic. Primul c. („Daily Courant”) a apărut la Londra în 1702. Primul c. în limba română a fost ziarul „România” (București, 1837-1838).

Intrare: cotidian (s.n.; -e)
cotidian (s.n.; -e)
Surse flexiune: DMLR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cotidian cotidianul
plural cotidiane cotidianele
genitiv-dativ singular cotidian cotidianului
plural cotidiane cotidianelor
vocativ singular
plural