7 definiții pentru cositorire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COSITORÍRE, cositoriri, s. f. Acțiunea de a cositori și rezultatul ei. – V. cositori.
COSITORÍRE, cositoriri, s. f. Acțiunea de a cositori și rezultatul ei. – V. cositori.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
cositorire sf [At: DICȚ. / V: (reg) ~st~, cust~ / Pl: ~ri / E: cositori] 1 Spoire a interiorului unui vas cu cositor1 (1) Si: cositorit1 (1). 2 Acoperire a unor obiecte metalice cu cositor1 (2), pentru a nu se oxida Si: cositorit1 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COSITORÍRE, cositoriri, s. f. Acțiunea de a cositori.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
cositoríre s. f., g.-d. art. cositorírii; pl. cositoríri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cositoríre s. f., g.-d. art. cositorírii; pl. cositoríri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
COSITORÍRE s. cositorit, spoire, spoit, (înv.) spoitură. (~ unui vas de aramă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COSITORIRE s. cositorit, spoire, spoit, (înv.) spoitură. (~ unui vas de aramă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
cositorire
- 1. Acțiunea de a cositori și rezultatul ei.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cositorit (s.n.) spoire spoit (s.n.) spoitură
etimologie:
- vezi cositorisurse: DEX '98 DEX '09