15 definiții pentru consemna

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONSEMNA, consemnez, vb. I. Tranz. 1. A trece anumite mențiuni în legătură cu un fapt juridic într-un proces-verbal, într-o minută etc.; p. gener. a înregistra, a însemna, a nota. 2. A depune bani spre păstrare și fructificare la o instituție care are sarcina de conservare a sumelor de bani. 3. A interzice prin consemn ieșirea militarilor din cazarmă, din locul de staționare sau părăsirea navei, pentru un anumit timp, din motive sanitare, disciplinare, de securitate etc. – Con1- + semna (după fr. consigner).

consemna vt [At: ODOBESCU, S. II, 398 / Pzi: ~nez / E: con1- + semna] 1 A depune bani spre păstrare și fructificare la o instituție care are sarcina de conservare a sumelor de bani. 2 A trece anumite mențiuni în legătură cu un fapt juridic într-un proces-verbal, într-o minută etc. 3 (Pgn) A nota. 4 A interzice, prin consemn, ieșirea militarilor din cazarmă, din locul de staționare, sau părăsirea navei, pentru un anumit timp, din motive sanitare, disciplinare, de securitate etc.

CONSEMNA, consemnez, vb. I. Tranz. 1. A trece anumite mențiuni în legătură cu un fapt juridic într-un proces-verbal, într-o minută etc.; p. gener. a înregistra, a însemna, a nota. 2. A depune bani spre păstrare și fructificare la o organizație de stat care are sarcina de conservare a sumelor de bani. 3. A interzice prin consemn ieșirea militarilor din cazarmă, din locul de staționare sau părăsirea navei, pentru un anumit timp, din motive sanitare, disciplinare, securitate etc. – Con1 + semna (după fr. consigner).

CONSEMNA, consemnez, vb. I. Tranz. 1. A înregistra, a însemna, a nota. «A sosit în București într-un vagon de clasa III...» – vor consemna biografii viitori. C. PETRESCU, C. V, 29. Spre a enumera... diferitele elemente constitutive ale fiecărui articol din dicționarul limbei, noi ne vom mărgini a le consemna aci d-a rîndul. ODOBESCU, S. II 398. 2. A depune o sumă de bani spre păstrare la Casa de economii și consemnațiuni, sau ca garanție la tribunal. 3. (În trecut) A opri prin consemn ieșirea militarilor din cazarmă.

CONSEMNA vb. I. tr. 1. A nota, a înregistra, a însemna. 2. A depune contra semnătură o sumă de bani spre păstrare la Casa de economii și consemnațiuni sau ca garanție la tribunal. 3. A opri disciplinar ieșirea militarilor din cazarmă. [< con- + semna, după fr. consigner, it. consegnare].

CONSEMNA vb. tr. 1. a nota într-un act; a înregistra, a însemna. 2. a depune contra semnătură o sumă de bani spre păstrare la o organizație de stat specializată. 3. a interzice ieșirea militarilor din cazarmă, din locul de staționare sau de pe navă. (după fr. consigner)

A CONSEMNA ~ez tranz. 1) (mențiuni din cadrul unui proces juridic) A reda într-un proces verbal. 2) (fapte, evenimente, note etc.) A fixa în scris; a înscrie; a înregistra; a nota. 3) (militari) A supune unui consemn. 4) (sume de bani) A pune la păstrare la o instituție bancară; a depune. /con- + a semna

consemnà V. 1. a anunța, a cita în scris; 2. a da ordine să nu iasă: a consemna trupele în cazarme.

*2) consémn și -éz, a v. tr. (fr. consigner, d. lat. consignare, după rom. a însemna. V. de-zignez). Depun ca să păstreze: a consemna banĭ, marfă. Citez, însemn (într’o scriere): a consemna un fapt. Opresc în cazarmă, în școală (maĭ ales ca pedeapsă): a consemna o trupă. – Rar consignez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

consemna (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. consemnez, 3 consemnea; conj. prez. 1 sg. să consemnez, 3 să consemneze

consemna (a ~) vb., ind. prez. 3 consemnea

consemna vb., ind. prez. 1 sg. consemnez, 3 sg. și pl. consemnea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONSEMNA vb. 1. v. înregistra. 2. v. menționa.

CONSEMNA vb. 1. a înregistra, a înscrie, a însemna, a nota, a scrie, a trece, (înv.) a notifica, a semna. (~ într-un caiet cheltuielile zilnice.) 2. a înregistra, a menționa, a preciza, a specifica. (Cronica ~ acest eveniment.)

Intrare: consemna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • consemna
  • consemnare
  • consemnat
  • consemnatu‑
  • consemnând
  • consemnându‑
singular plural
  • consemnea
  • consemnați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • consemnez
(să)
  • consemnez
  • consemnam
  • consemnai
  • consemnasem
a II-a (tu)
  • consemnezi
(să)
  • consemnezi
  • consemnai
  • consemnași
  • consemnaseși
a III-a (el, ea)
  • consemnea
(să)
  • consemneze
  • consemna
  • consemnă
  • consemnase
plural I (noi)
  • consemnăm
(să)
  • consemnăm
  • consemnam
  • consemnarăm
  • consemnaserăm
  • consemnasem
a II-a (voi)
  • consemnați
(să)
  • consemnați
  • consemnați
  • consemnarăți
  • consemnaserăți
  • consemnaseți
a III-a (ei, ele)
  • consemnea
(să)
  • consemneze
  • consemnau
  • consemna
  • consemnaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

consemna, consemnezverb

  • 1. A trece anumite mențiuni în legătură cu un fapt juridic într-un proces-verbal, într-o minută etc. DEX '09 DEX '98
    • 1.1. prin generalizare Menționa, nota, înregistra, însemna. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote «A sosit în București într-un vagon de clasa III...» – vor consemna biografii viitori. C. PETRESCU, C. V, 29. DLRLC
      • format_quote Spre a enumera... diferitele elemente constitutive ale fiecărui articol din dicționarul limbei, noi ne vom mărgini a le consemna aci d-a rîndul. ODOBESCU, S. II 398. DLRLC
  • 2. A depune bani spre păstrare și fructificare la o instituție care are sarcina de conservare a sumelor de bani. DEX '09 DLRLC DN
  • 3. A interzice prin consemn ieșirea militarilor din cazarmă, din locul de staționare sau părăsirea navei, pentru un anumit timp, din motive sanitare, disciplinare, de securitate etc. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.