19 definiții pentru coborâre

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COBORÂRE, coborâri, s. f. Acțiunea de a (se) coborî; coborâș. ♦ (Concr.) Loc pe unde se coboară. [Var.: pogorâre s. f.] – V. coborî.

COBORÂRE, coborâri, s. f. Acțiunea de a (se) coborî; coborâș. ♦ (Concr.) Loc pe unde se coboară. [Var.: pogorâre s. f.] – V. coborî.

coborâre sf [At: CANTEMIR, IST. 218 / V: (înv) pogo~, sc~ / Pl: ~ri / E: coborî] Deplasare în jos dintr-un loc mai ridicat Si: descindere, coborâte1 (1). 2 Deplasare sub un nivel dat Si: descindere, coborâș (1), coborât1 (2). 3-4 Ieșire (sau determinare a ieșirii) dintr-un vehicul Si: coborât1 (3-4). 5 Deplasare în jos pe o suprafață Si: coborât1 (5). 6 Asfințire a unor corpuri cerești Si: coborât1 (6). 7 (Fig) Lăsare a întunericului, ceții Si: coborât1 (6). 8 (Fig; îvp) Abdicare. 9 Trecere avocii de la un registrumai înalt sau maiputernic launul mai jossau mai puțin puternic Si: coborât1 (9). 10 Scădere a nivelului lichidului unor aparate de măsură Si: coborât1 (10). 11 (Pex) Micșorare a mărimilor fizico-chimice indicate de unele aparate de măsură Si: coborât1 (11). 12 Scădere a prețului Si: coborât1 (12). 13 (Pex) Scădere a valorii mărfii Si: coborât1 (13). 14 Micșorare a pedeapsei Si: coborât1 (14). 15 (Fig) Înjosire. 16 Îndreptare în jos a drumului Si: coborât1 (16). 17 Curgere a apei Si: coborât1 (17). 18 Scurgere a fluidelor Si: coborât1 (18). 19 Urmare a cursului apei în aval de către ambarcațiuni Si: coborât1 (19). 20 Deplasare (o dată cu vehiculul) în jos a pasagerilor Si: coborât1 (20). 21 (Pop) Venire dintr-o regiune mai înaltă Si: coborât1 (21). 22 (Pop) Venire dinspre nord Si: coborât1 (22). 23 (Pex; pop) Venire din altă parte Si: coborât1 (23). 24 (Pop) Venire pe neașteptate Si: coborât1 (24). 25 (Pex; pop) Năvălire. 26 (Înv) Aducere. 27 (Înv) Provenire. 28-29 (Înv) Poposire la un hotel, han etc. Si: coborât1 (28-29). 30 (Îvr) Doborâre a unui obstacol Si: coborât1 (30).

POGORÂRE s. f. v. coborâre.

COBORÎRE, coborîri, s. f. Acțiunea de a (se) coborî; coborîș. 1. Fig. (Despre valori morale) Micșorare, înjosire. Mă oprea numai gîndul la zîmbetul ironic al tatei care... nu admitea asemenea coborîre a demnității omenești. SADOVEANU, N. F. 58. 2.(Despre temperatură sau despre fenomene meteorologice) Scădere. Coborîrea bruscă a temperaturii.Vîntul de la sud sușuia cu creșteri și coborîri. SADOVEANU, 125. 3. (Despre prețuri) Reducere. – Variantă: scoborîre s. f.

pogorîre f. coborîre; Pogorîrea Sfântului Duh, sărbătoare ce cade la 50 de zile după Paște.

pogorîre f. Scoborîre (Rar). Pogorîrea sfîntuluĭ duh, o sărbătoare creștinească la 50 de zile după Paște (Rusaliĭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

coborâre s. f., g.-d. art. coborârii; pl. coborâri

coborâre s. f., g.-d. art. coborârii; pl. coborâri

coborâre s. f., g.-d. art. coborârii; pl. coborâri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COBORÂRE s. 1. coborâș, scoborâre, scoborâș, scoborât. (În timpul ~ii.) 2. descindere, scoborâre. (~ din trăsură.) 3. v. lăsare. 4. v. scădere. (~ bruscă a temperaturii.)

Coborâre ≠ ascensiune, suire, urcare

COBORÎRE s. 1. coborîș, scoborîre, scoborîș, scoborît. (În timpul ~.) 2. descindere, scoborîre. (~ din trăsură.) 3. cădere, lăsare, scoborîre. (~ ceții; la ~ nopții.) 4. scădere. (~ bruscă a temperaturii.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COBORÎRE. Subst. Coborîre, coborîș, descindere, descensiune (livr.). Cădere, prăbușire, prăbușeală, prăvălire, prăval (rar); surpare, năruire, dărîmare; prăpăstuire, rostogolire, rostogol, rostogolit. Avalanșă, torent, lavină; cascadă, cataractă, duruitoare, săritoare (înv.), urlătoare, niagară (rar). Aterizare, aterizaj; amerizare, amerizaj; aselenizare, alunizare; amartizare. Debarcare; parașutare; descălecare, descălecat. Cădere, picaj, picat, picare. Scufundare, scufundătură, scufundiș (rar), cufundare, afundare. Aplecare, înclinare, înclinație. Pogorîș (înv. și arh.), pantă, povîrniș, coastă, coborîre, coborîș, prăvăliș (pop.). Săniuș, derdeluș. Adj. Coborîtor, descendent, descensiv (livr.); căzător; prăvălatic (rar); scufundător (rar). Picat, prăvălit, prăbușit; înclinat, aplecat; doborît, trîntit, răsturnat; surpat, dărîmat, năruit. Vb. A (se) coborî, a pogorî (înv. și arh.), a descinde, a se da jos; a sări cu parașuta; a cădea, a pica, a se povîrni, a se prăvăli; a se surpa, a se nărui, a se prăbuși, a se rostogoli, a se prăpăstui; a cădea ca o piatră. A ateriza; a ameriza; a aseleniza, a aluniza; a amartiza. A debarca; a descăleca. A se scufunda, a se afunda, a merge la fund. Adv. În jos, jos; de sus în jos; în aval; de-a rostogolul. V. curgere, mișcare, pantă, sosire.

PANTĂ DE COBORÂRE/URCARE, unghiul format de o aeronavă în zbor cu orizontala în cazul luării sau pierderii înălțimii de zbor.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

pogorâre, pogorâri s. f. Coborâre. ◊ Pogorârea Sfântului Duh = una dintre cele 12 mari sărbători domnești ale Bis. creștine, în amintirea zilei când Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor în chip de limbi de foc, așa cum Iisus promisese apostolilor înainte de înălțarea Sa la cer. Se mai numește Cincizecime, pentru că are loc la 50 de zile după Înviere, precum și Ziua Duhului Sfânt, pentru că în această zi adorăm a treia persoană a dumnezeirii. Se prăznuiește din cele mai vechi timpuri la 50 de zile după Paști; Rusalii, Cincizecime. – Din pogorî.

Intrare: coborâre
coborâre substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coborâre
  • coborârea
plural
  • coborâri
  • coborârile
genitiv-dativ singular
  • coborâri
  • coborârii
plural
  • coborâri
  • coborârilor
vocativ singular
plural
pogorâre substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pogorâre
  • pogorârea
plural
  • pogorâri
  • pogorârile
genitiv-dativ singular
  • pogorâri
  • pogorârii
plural
  • pogorâri
  • pogorârilor
vocativ singular
plural
scoborâre substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scoborâre
  • scoborârea
plural
  • scoborâri
  • scoborârile
genitiv-dativ singular
  • scoborâri
  • scoborârii
plural
  • scoborâri
  • scoborârilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

coborâre, coborârisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) coborî. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: coborâș
    • 1.1. figurat Despre valori morale: micșorare, înjosire. DLRLC
      • format_quote Mă oprea numai gîndul la zîmbetul ironic al tatei care... nu admitea asemenea coborîre a demnității omenești. SADOVEANU, N. F. 58. DLRLC
    • 1.2. Despre temperatură sau despre fenomene meteorologice: scădere. DLRLC
      sinonime: scădere
      • format_quote Coborârea bruscă a temperaturii. DLRLC
      • format_quote Vîntul de la sud sușuia cu creșteri și coborîri. SADOVEANU, B. 125. DLRLC
    • 1.3. Despre prețuri: reducere. DLRLC
      sinonime: reducere
    • 1.4. concretizat Loc pe unde se coboară. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi coborî DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.