7 definiții pentru cernere

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÉRNERE, cerneri, s. f. Acțiunea de a cerne; cernut1. – V. cerne.

CÉRNERE, cerneri, s. f. Acțiunea de a cerne; cernut1. – V. cerne.

cernere sf [At: SANDU-ALDEA, A. M. 147 / E: cerne + -re] Trecere (de făină, nisip etc.) prin sită sau prin ciur.

CERNÉRE, cerneri, s. f. Acțiunea de a cerne. 1. Trecere prin sită sau prin ciur, pentru a alege ce e mai mărunt sau pentru a elimina corpurile străine; cernut. Cernerea făinii. 2. (Poetic) Cădere ușoară, ca presărarea printr-o sită. Răscolite, petalele... cădeau într-o cernere leneșă, fluturînd în întuneric asemenea unor frunzișoare albe, împrăștiind miresme. MIHALE, O. 354. În pădurile negre porni ca o cernere de argint. CAMILAR, T. 83. Noiembrie a avut și cerneri de fluturi albi din văzduhul căptușit cu nouri de zăpadă. SADOVEANU, O. IV 145. Pășea încet cu capu-n piept, prin cernerea ploii, care cădea moale ca pe vată. SADOVEANU, O. VI 220. 3. Fig. (în legătură cu noțiuni de timp) Trecere lentă și aproape neobservată, scurgere, perindare. Cernerea anilor.

CÉRNERE, cerneri, s. f. Acțiunea de a cerne.

cernere f. lucrarea de a cerne (și fig.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cernere s. f., g.-d. art. cernerii; pl. cerneri

cérnere s. f., g.-d. art. cérnerii; pl. cérneri

Intrare: cernere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cernere
  • cernerea
plural
  • cerneri
  • cernerile
genitiv-dativ singular
  • cerneri
  • cernerii
plural
  • cerneri
  • cernerilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cernere, cernerisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a cerne; cernut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cernut
    • 1.1. Trecere prin sită sau prin ciur, pentru a alege ce e mai mărunt sau pentru a elimina corpurile străine. DLRLC
      • format_quote Cernerea făinii. DLRLC
    • 1.2. poetic Cădere ușoară, ca presărarea printr-o sită. DLRLC
      • format_quote Răscolite, petalele... cădeau într-o cernere leneșă, fluturînd în întuneric asemenea unor frunzișoare albe, împrăștiind miresme. MIHALE, O. 354. DLRLC
      • format_quote În pădurile negre porni ca o cernere de argint. CAMILAR, T. 83. DLRLC
      • format_quote Noiembrie a avut și cerneri de fluturi albi din văzduhul căptușit cu nouri de zăpadă. SADOVEANU, O. IV 145. DLRLC
      • format_quote Pășea încet cu capu-n piept, prin cernerea ploii, care cădea moale ca pe vată. SADOVEANU, O. VI 220. DLRLC
    • 1.3. figurat (În legătură cu noțiuni de timp) Trecere lentă și aproape neobservată,. DLRLC
      • format_quote Cernerea anilor. DLRLC
etimologie:
  • vezi cerne DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.