8 definiții pentru cernut (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CERNÚT1 s. n. Cernere. – V. cerne.

CERNÚT1 s. n. Cernere. – V. cerne.

cernút1 sn [At: MARIAN, NU. 263/18 / Pl: ~uri / E: cerne] Cernere (1).

CERNÚT1 s. n. Acțiunea de a cerne; cernere. Cernutul făinii.În casă ninge și afară nu (Cernutul). ȘEZ. IV 68.

CERNÚT1 s. n. Cernere. – V. cerne.

cernut n. rezultatul cernerii materiale: cernutul grânelor.

cernút n., pl. urĭ. Acțiunea de a cerne adese-orĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: cernut (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cernut
  • cernutul
  • cernutu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cernut
  • cernutului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cernutsubstantiv neutru

  • 1. Acțiunea de a cerne. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cernere
    • format_quote Cernutul făinii. DLRLC
    • format_quote În casă ninge și afară nu (Cernutul). ȘEZ. IV 68. DLRLC
etimologie:
  • vezi cerne DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.