16 definiții pentru cazual

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAZUAL, -Ă, cazuali, -e, adj. 1. Care are un caracter întâmplător, care depinde de împrejurări; accidental. 2. Care arată cazul gramatical. Desinență cazuală. [Pr.: -zu-al] – Din lat. casualis.

CAZUAL, -Ă, cazuali, -e, adj. 1. Care are un caracter întâmplător, care depinde de împrejurări; accidental. 2. Care arată cazul gramatical. Desinență cazuală. [Pr.: -zu-al] – Din lat. casualis.

cazual, ~ă a [At: COSTINESCU / P: ~zu-al / Pl: ~i, ~e / E: lat casualis] 1 (Rar) Care are un caracter întâmplător, depinzând de împrejurări Si: accidental. 2 (D. terminații, alternanțe etc.) Care arată cazul gramatical.

CAZUAL, -Ă, cazuali, -e, adj. 1. Care are un caracter întîmplător, care depinde de împrejurări, se produce de la caz la caz, apare nesistematic, pe neprevăzute; accidental, fortuit. 2. Care arată cazul gramatical. Dezinență cazuală. – Pronunțat: -zu-al.

CAZUAL, -Ă, cazuali, -e, adj. 1. Care are un caracter întîmplător, care depinde de împrejurări; accidental. 2. Care arată cazul gramatical. Desinență cazuală. [Pr.: -zu-al] – Lat. lit. casualis.

CAZUAL, -Ă adj. 1. Cu caracter întîmplător; depinzînd de anumite împrejurări; accidental, fortuit. 2. Care arată cazul gramatical. [Pron. -zu-al. / cf. fr. casuel, lat. casualis].

CAZUAL, -Ă adj. 1. cu caracter întâmplător; accidental, fortuit. 2. care arată cazul gramatical. (< fr. casuel, lat. casualis)

CAZUAL1 ~ă (~i, ~e) Care ține de un caz concret; cu caracter întâmplător; accidental. [Sil. -zu-al] /<lat. casualis

CAZUAL2 ~ă (~i, ~e) lingv. Care indică cazul gramatical; cu valoare de caz. Desinență ~ă. [Sil. -zu-al] /<lat. casualis

cazual a. 1. care atârnă de împrejurări; 2. privitor la cazurile flexiunii: dezinență cazuală.

*cazuál, -ă adj. (lat. casualis). Întîmplător, care depinde de cazurĭ, fortuĭt, accidental. Relativ la cazurile din gramatică: terminațiune cazuală.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cazual (întâmplător; privitor la cazul gramatical) (desp. -zu-al) adj. m., pl. cazuali; f. cazua, pl. cazuale

cazual (întâmplător, care privește cazul gramatical) (-zu-al) adj. m., pl. cazuali; f. cazuală, pl. cazuale

cazual adj. m. (sil. -zu-al), pl. cazuali; f. sg. cazuală, pl. cazuale

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CAZUAL adj. v. accidental, incidental, întâmplător, ocazional, sporadic.

cazual adj. v. ACCIDENTAL. INCIDENTAL. ÎNTÎMPLĂTOR. OCAZIONAL. SPORADIC.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CAZUAL, -Ă adj. (cf. fr. casuel, lat. casualis): în sintagmele regim cazual (al prepozițiilor) și sistem cazual (v.).

Intrare: cazual
cazual adjectiv
  • silabație: ca-zu-al info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cazual
  • cazualul
  • cazualu‑
  • cazua
  • cazuala
plural
  • cazuali
  • cazualii
  • cazuale
  • cazualele
genitiv-dativ singular
  • cazual
  • cazualului
  • cazuale
  • cazualei
plural
  • cazuali
  • cazualilor
  • cazuale
  • cazualelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cazual, cazuaadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.