13 definiții pentru fortuit
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FORTUIT, -Ă, fortuiți, -te, adj. (Livr.) Venit pe neașteptate; neprevăzut, inopinat; întâmplător. – Din fr. fortuit, lat. fortuitus.
FORTUIT, -Ă, fortuiți, -te, adj. (Livr.) Venit pe neașteptate; neprevăzut, inopinat; întâmplător. – Din fr. fortuit, lat. fortuitus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paulroman
- acțiuni
fortuit, ~ă a [At: COD. PEN. R. P. R. 516 / Pl: ~iți, ~e / E: fr fortuit, lat fortuitus] 1 (Liv) 1 Neprevăzut. 2 Întâmplător.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FORTUIT, -Ă, fortuiți, -te, adj. Venit pe neașteptate, neprevăzut, inopinat, întîmplător. Sarcina principală [a scriitorului] nu consistă în a încerca și a savura trăsături de caracter fortuite și excentrice. V. ROM. iulie 1953, 267.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FORTUIT, -Ă adj. Venit pe neașteptate; neprevăzut, întîmplător, inopinat. [Pron. -tu-it. / cf. fr. fortuit, lat. fortuitus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FORTUIT, -Ă adj. neprevăzut, întâmplător, venit pe neașteptate; inopinat. ♦ (jur.) caz ~ = eveniment independent de culpa debitorului, care îl împiedică să-și execute o obligație. (< fr. fortuit, lat. fortuitus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FORTUIT ~tă (~ți, ~te) livr. Care are loc pe neașteptate; întâmplător; inopinat; accidental; incidental. [Sil. -tu-it] /<fr. fortuit, lat. fortuitus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
fortuit a. ce vine din întâmplare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*fortuít, -ă adj. (lat. fortuitus, d. fors, fortuna, soartă, noroc). Întîmplător, accidental. Adv. În mod fortuit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fortuit (întâmplător) adj. m., pl. fortuiți; f. fortuită, pl. fortuite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fortuit (întâmplător) adj. m., pl. fortuiți; f. fortuită, pl. fortuite
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fortuit adj. m., pl. fortuiți; f. sg. fortuită, pl. fortuite
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FORTUIT adj. v. incidental, întâmplător, neașteptat, neprevăzut.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
fortuit adj. v. INCIDENTAL. ÎNTÎMPLĂTOR. NEAȘTEPTAT. NEPREVĂZUT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
fortuit, fortuităadjectiv
- 1. Venit pe neașteptate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: accidental incidental inopinat neașteptat neprevăzut întâmplător
- Sarcina principală [a scriitorului] nu consistă în a încerca și a savura trăsături de caracter fortuite și excentrice. V. ROM. iulie 1953, 267. DLRLC
- 1.1. Caz fortuit = eveniment independent de culpa debitorului, care îl împiedică să-și execute o obligație. MDN '00
-
etimologie:
- fortuit DEX '09 DEX '98 DN
- fortuitus DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.