21 de definiții pentru către cătră


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cắtre pp [At: COD. VOR. 27/3 / V: ~tă, ~ră, ~ru, cấtră, cấtre / E: ml contra] 1 (Indică o poziție) În fața... 2 (Indică o atitudine) Față de... 3 (Indică o atitudine) Cu privire la... 4 (Indică o atitudine neutră) Pentru. 5 (Indică o atitudine care e urmarea unei obligații) Pentru. 6 (Indică o atitudine ostilă) Împotriva. 7 (Indică direcția) Cu fața spre... 8 (Indică o intenție dușmănoasă) Contra. 9 (Arată, în mod indiferent, direcția) Asupra. 10 (D. o mișcare, răspunzând la întrebarea „încotro”) Înspre. 11 (Ppp de) Dinspre. 12 (Pop) Aproape de... 13 (Pop) Pe lângă. 14 (Cu sens temporal) (Cam) pe la... 15 (Înv; cu sens final) Cu scopul... 16 (Înv; după verbe ca: a nădăjdui, a crede) În. 17 (Înv; îe) A se duce ~ Domnul A muri. 18 (înv; îe) A privi ~ A se referi la. 19 (După verbe dicendi) Lui. 20 (Arată apropierea de țintă) De. 21 (Arată dependența de ceva sau cineva) De. 22 (Arată teama de ceva sau cineva) De. 23 (După verbe sinonime cu a stărui) Pe lângă. 24 (Arată o apropiere până la alipire, contopire) La. 25 (Arată aproximația) Cam. 26 (În legătură cu noțiuni locale) Aproape de... 27 (În legătură cu noțiuni temporale; mai ales precedat de prepoziția de) Spre. 28 (După un verb pasiv, precedat de prepoziția de) Introduce complementul de agent.

CẮTRE prep. 1. (Cu sens local) Spre, înspre, la. Către casă. ♦ (Precedat de prep. „de”) Dinspre, de la... ♦ (Pop.) Aproape de..., pe lângă. 2. (Cu sens temporal) Pe la..., cam la... Către seară. 3. Față de... ♦ (Înv.) Împotriva, în contra. 4. (Precedat de prep. „de”) De. Ajutorul dat de către prietenii lui. 5. (Cu sens final; înv.) Cu scopul... pentru... [Var.: (reg.) cắtră prep.] – Lat. contra.

CẮTRE prep. 1. (Cu sens local) Spre, înspre, la. Către casă. ♦ (Precedat de prep. „de”) Dinspre, de la... ♦ (Pop.) Aproape de..., pe lângă. 2. (Cu sens temporal) Pe la..., cam la... Către seară. 3. Față de... ♦ (Înv.) Împotriva, în contra. 4. (Precedat de prep. „de”) De. Ajutorul dat de către prietenii lui. 5. (Cu sens final; înv.) Cu scopul... pentru... [Var.: (reg.) cắtră prep.] – Lat. contra.

CĂTRE prep. (Atestat și în forma învechită și regională cătră) 1. Cu sens local; după verbe de mișcare, arătînd direcția în care, sau ținta spre care se face mișcarea) Spre, înspre, la. Către vîrf, peste pripor, Lazăr suie binișor. DEȘLIU, în POEZ. N. 151. Tot da către fîntînă zor. Sub tei, la margine de drum, S-oprise pe răzor, Aici la loc răcoritor. COȘBUC, P. I 227. Ale turnurilor umbre. Către țărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc. ALEXANDRESCU, P. 132. ◊ (Ținta este un abstract) Cu gîndul zboară, poate, către alte doruri. ODOBESCU, S. III 17. De atunci omenirea a intrat în calea care o duce gradat către perfecția sa. BĂLCESCU, O. II 9. ◊ (În legătură cu o mișcare a ochilor, a capului, a corpului etc.) Pustnicul... cătă către fata de împărat cum zbura cu Galben-de-Soare. ISPIRESCU, L. 30. ◊ (După verbele «a zice», «a spune», «a scrie» etc., arătînd destinația unei comunicări, adeseori înlocuită astăzi printr-o construcție cu dativul) Scriam versuri dulci, de pilită Cătră vreo trandafirie și sălbatecă Clotildă. EMINESCU, O. I 140. De din vale de Rovine Grăim, doamnă, cătră tine, Nu din gură, ci din carte, Că ne ești așa departe. EMINESCU, O. I 149. Zis-a mîndra cătră mine: Mă mărit, te las pe tine. JARNÍK-BÎRSEANU, 231. De către = dinspre, de la. Cobora ceața de către munți. 2. (Popular, cu sens local aproximativ) Aproape de..., pe la..., înspre, pe lîngă... Făcu zece pași și zări către un desiș un fel de casă. ISPIRESCU, L. 59. Mai către mijlocul grădinii se făcea că era o fîntînă de marmură albă. ISPIRESCU, L. 244. 3. (Cu sens temporal, arătînd o aproximație) Spre, pe la... aproape de..., cam la... Am ajuns către amiazi De am pus piciorul Tocma-n mina unde azi Ducem compresorul. DEȘLIU, M. 60. Către căpătul dintîi al vremurilor... se povestește că omul era croit din alte foarfeci. DELAVRANCEA, S. 79. Chiar în acea zi, către sară, baba începu să puie la cale viața nurori-sa. CREANGĂ, P. 5. Cînd îi colea cătră sară Badea murgul și-l înșală. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 286. 4. (Numele precedat de către arată ființa sau lucrul față de care se ia o atitudine sau se îndeplinește o acțiune) Față de... Și-a achitat impozitul către stat ▭ [Don Juan al lui Lenau] e consumat de o patimă eterică, ideală, de iubirea către Anna IONESCU-RION, C. 83. Văd și eu că am greșit de am ponegrit-o așa de tare cătră d-ta. CREANGĂ, P. 134. De la venirea mea cu a doua domnie... am arătat asprime către mulți. NEGRUZZI, S. I 149. ♦ (Învechit, uneori precedat de prep. «de») împotriva, în contra. Subt o purpură sfîntă e un piept... răzvrătit către cer. BĂLCESCU, O. II 243. Alexandru cel Mare... apără vitejește independența țării sale de către poloni. BĂLCESCU, O. II 13. 5. (Preced de prep. «de»; construcția prepozițională introduce numele autorului unei acțiuni la pasiv) De. Poporul nostru muncitor întîmpină sărbătoarea sa națională, ziua de 23 August, ziua eliberării patriei noastre de către glorioasa Armată Sovietică, într-o atmosferă de mare avînt politic și de muncă. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2434. 6. (Cu sens final; învechit) Cu scopul..., pentru, spre. Să rînduiască tunuri și să le trimeată să le așeze către împușcare. ARHIVA R. II 110. – Variantă: (Mold., Transilv.) cătră (SADOVEANU, O. III 61 3, ALECSANDRI, P. I 136) prep.

CẮTRE prep. 1. (Cu sens local) Spre, înspre, la. Către casă.Expr. De către = dinspre, de la... ♦ (Pop.) Aproape de..., pe lângă. Zări către un desiș un fel de casă (ISPIRESCU). 2. (Cu sens temporal) Pe la..., cam la... Către seară. 3. Față de... Am arătat asprime către mulți (NEGRUZZI). ♦ (Înv.) Împotriva, în contra. Răzvrătit către cer (BĂLCESCU). 4. (Precedat de prep. „de”) De. Eliberarea patriei noastre de către Armata Sovietică. 5. (Cu sens final; înv.) Cu scopul... pentru...Să rânduiască tunuri... către împușcare (ARHIVA ROMÂNEASCĂ). [Var.: (reg.) cắtră prep.] – Lat. contra.

CẮTRE prep. 1) (indică direcția, locul) Înspre; asupra; spre. S-au pornit ~ sat. 2) (indică o aproximare temporală) Pe la; aproape de; asupra; înspre. ~ ziuă. 3) (indică destinația) Față de; la. Adresare ~ popor. 4) (indică situația, anturajul) De față cu; față de. A făcut aceasta ~ mine. /<lat. cantra

către prep. 1. în direcțiune: către răsărit; 2. aproximațiune temporală: către seară; 3. în privința: milos către săraci. [Vechiu rom. și Mold. cătră = lat. CONTRA].

cắtre prep. cu ac. (lat. contra, infl. de între). Spre, în direcțiunea cuĭva: către apus, către mine. Cu, față de: respect către părințĭ. Aproape, spre, pe la: către seară, către dimineață. – În est cătră, în nord cîtră. Cp. cu între, întră.

CẮTRĂ prep. v. către.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂTRE prep. 1. (local) asupra, înspre, la, spre, (înv.) despre, între, supra. (Își ațintește privirea ~ noi.) 2. (temporal) înspre, spre, (reg.) asupra, (înv.) despre, înde. (Era ~ ziuă.)

CĂTRE prep. v. asupra, contra, împotriva, pentru, spre.

CĂTRE prep. 1. (local) asupra, înspre, la, spre, (înv.) despre, între, supra. (Își ațintește privirea ~ noi.) 2. (temporal) înspre, spre, (reg.) asupra, (înv.) despre, înde. (Era ~ ziuă.)

către prep. v. ASUPRA. CONTRA. ÎMPOTRIVA. PENTRU. SPRE.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ÎNVĂȚĂTURILE LUI NEAGOE BASARAB CĂTRE FIUL SĂU TEODOSIE, operă de mare valoare literară și istorică a lui Neagoe Basarab (paternitate contestată de unii cercetători). Păstrate în manuscris slavon și în mai multe copii în traducere românească, dintre care cea mai veche datează din sec. 17. Lucrarea, cu o structură complexă, are o serioasă amprentă de originalitate, decurgând din trăsăturile specifice ale mediului și ale epocii în care a fost scrisă (sec. 16). Î. îmbină paginile moralizatoare cu cele de teorie politică (formulează concepția conducerii autoritare a statului fundamentată pe dreptate), gândirea socială, izvorâtă din experiența trăită, cu adevărate capitole de manual diplomatic, strategic și militar, cu reflecția filozofică și meditația lirică, fiind totodată un breviar de dogmatică și morală creștin-ortodoxă; ele se constituie într-un îndreptar pentru viitorul domn Teodosie, fiul lui Neagoe.

URBI ET ORBI (lat.) către oraș (către Roma) și către Univers – Benedicțiunea papală către credincioșii de pretutindeni. În sens larg, a vesti urbi et orbi, a declara un lucru în auzul tuturor.

Intrare: către
către prepoziție
  • silabație: -tre
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • către
cătră
invariabil (I1)
  • cătră