15 definiții pentru căsuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căsúță sf [At: DOSOFTEI, V. S. 99/2 / V: cășú~ / Pl: ~țe, (rar) ~ți / E: casă1 + -uță] 1-4 (Șhp) Casă (1) (mică) Si: căscioară (1-4), căsciorea (1-4), căsișoară (1-4), căsucă (1-4), căsuică (1-4), căsuie (1-4) căsulie (1-4), căsușoară (1-4), (reg) căscioriță (1-4), cășiță (1-4), căsuliță (1-4), căștorauă (1-4). 5 Casă (1) mică, având o singură cameră, fără tindă, unde se locuiește mai ales iarna. 6 Cămăruță în care locuia o familie de țărani. 7 Bucătărie. 8 Căsulie (9). 9 Cutie de chibrituri. 10 Lemne făcute stânjen. 11 (Îs) ~poștală Ghișeu (sau compartiment special) unde se repartizează și se păstrează, la poștă, scrisorile pe care le ridică personal destinatarul. 12 Compartiment dintr-o cutie cu litere tipografice, în care se păstrează un singur fel de literă. 13 (Îs) ~ tipografică Spațiu destinat colofoniului. 14 (Lpl) Spațiile dintre dinții spatei, prin care trec firele de urzeală la războaiele de țesut. 15 Parte proeminentă a inelului, în care este prinsă piatra. 16 (Bot; îc) ~țe-albe Plantă din familia cariofilaceelor (Dianthus spiculifollius). 17 (Bot; lpl; îf ~ți) Tătăiși (Chrysanthemum cynerariaefolium).

CĂSÚȚĂ, căsuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui casă1 (1); căscioară, căsișoară, căsulie. ♦ Căsuță poștală = ghișeu sau compartiment special unde se repartizează și se păstrează, la poștă, scrisorile pe care le ridică personal adresantul. ◊ (Inform.) Căsuță poștală electronică = zonă din memorie sau de pe un dispozitiv de stocare, unde este plasată poșta electronică. 2. Compartiment dintr-o cutie de litere tipografice, în care se păstrează un singur fel de literă. ◊ Căsuță tipografică = spațiu destinat colofoniului. 3. (La pl.) Spațiile dintre dinții spatei, prin care trec firele de urzeală la războaiele de țesut – Casă1 + suf. -uță.

CĂSÚȚĂ, căsuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui casă1 (1); căscioară, căsișoară, căsulie. ♦ Căsuță poștală = ghișeu sau compartiment special unde se repartizează și se păstrează, la poștă, scrisorile pe care le ridică personal adresantul. 2. Compartiment dintr-o cutie de litere tipografice, în care se păstrează un singur fel de literă. ◊ Căsuță tipografică = spațiu destinat colofoniului. 3. (La pl.) Spațiile dintre dinții spatei, prin care trec firele de urzeală la războaiele de țesut – Casă1 + suf. -uță.

CĂSÚȚĂ, căsuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui casă (1); căscioară. Dintre livezi și dintre căsuțele albe se ridicau stîlpi vineți de fum. SADOVEANU, O, I 369. Rahila... privea, de pe pripa căsuței ei, cum se strîngea cortul nopții. GALACTION, O. 1 321. Luna-și picură argintul Tremurîndu-l pe fereastră; Vede-atîta împăcare Străjuind căsuța noastră GOGA, P. 87. Se grăbea să ajungă la căsuța lui de lîngă șipotul din vale. BUJOR, S. 130. Avea o căsuță ascunsă sub vro trei butuci de vie. NEGRUZZI, S. I 110. 2. (În expr.) Căsuță poștală = ghișeu special unde se repartizează, la poștă, scrisorile care poartă pe plic, în loc de adresă, mențiunea respectivă și pe care (în urma unei înțelegeri prealabile) vine să le ridice adresantul.

CĂSÚȚĂ, căsuțe, s. f. Diminutiv al lui casă (1).Căsuță poștală = ghișeu special unde se repartizează și se păstrează, la poștă, scrisorile pe care vine să le ridice adresantul. ♦ Compartiment dintr-o cutie de litere tipografice, în care se păstrează un singur fel de literă.

CĂSÚȚĂ ~e f. (diminutiv de la casă) 1) Compartiment într-o casetă tipografică în care se păstrează un singur fel de litere. 2): ~ poștală compartiment special unde se păstrează scrisorile pe care le ridică personal adresantul. /casă + suf. ~uță

1) căsúță f., pl. e (d. casă 2). Casă mică (lăcriță, lădiță).

căsuță-camping s. f. Căsuță din lemn simplă, destinată campingurilor ◊ „Micro-stațiunea balneară Valea Stelii din Băicoi (jud. Prahova) se dezvoltă, devenind una din cele mai cochete de pe Valea Prahovei. S-a deschis la 1 mai – dispune de [...] 20 căsuțe-camping cu câte două paturi.” R.l. 11 V 73 p. 2 [pron. căsúță-chémping] (din căsuță + camping)

căsúță-litorál s. f. Casă special concepută pentru a fi utilizată pe litoral ◊ „În anul următor întreprinderea va introduce în fabricare noi tipuri de prefabricate, printre care căsuțe-litoral și cabane pentru brigăzile de mecanizatori.” R.l. 23 XI 66 p. 1 (din căsuță + [pentru] litoral)

căsúță-típ s. f. Căsuță construită în serie ◊ „În actualul cincinal, până în 1970, se vor mai adăuga litoralului circa 32000 de locuri dintre care [...] 9500 în căsuțe-tip cu parter și etaj, având instalații sanitare și un confort sporit.” R.l. 21 IX 66 p. 4 (din căsuță + tip)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

căsúță s. f., g.-d. art. căsúței; pl. căsúțe

căsúță s. f., g.-d. art. căsúței; pl. căsúțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂSÚȚĂ s. 1. v. căscioară. 2. v. compartiment.

CĂSUȚĂ s. 1. căscioară, (rar) căsișoară, căsulie. (Are o ~ cu grădină.) 2. compartiment, despărțire, despărțitură, (înv.) despărțimînt, (franțuzism înv.) cază. (~ într-un sertar.)

Intrare: căsuță
căsuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căsuță
  • căsuța
plural
  • căsuțe
  • căsuțele
genitiv-dativ singular
  • căsuțe
  • căsuței
plural
  • căsuțe
  • căsuțelor
vocativ singular
plural

căsuță

  • 1. Diminutiv al lui casă.
    exemple
    • Dintre livezi și dintre căsuțele albe se ridicau stîlpi vineți de fum. SADOVEANU, O, I 369.
      surse: DLRLC
    • Rahila... privea, de pe prispa căsuței ei, cum se strîngea cortul nopții. GALACTION, O. 1 321.
      surse: DLRLC
    • Luna-și picură argintul Tremurîndu-l pe fereastră; Vede-atîta împăcare Străjuind căsuța noastră. GOGA, P. 87.
      surse: DLRLC
    • Se grăbea să ajungă la căsuța lui de lîngă șipotul din vale. BUJOR, S. 130.
      surse: DLRLC
    • Avea o căsuță ascunsă sub vro trei butuci de vie. NEGRUZZI, S. I 110.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Căsuță poștală = ghișeu sau compartiment special unde se repartizează și se păstrează, la poștă, scrisorile pe care le ridică personal adresantul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 1.1.1. informatică Căsuță poștală electronică = zonă din memorie sau de pe un dispozitiv de stocare, unde este plasată poșta electronică.
        surse: DEX '09
  • 2. Compartiment dintr-o cutie de litere tipografice, în care se păstrează un singur fel de literă.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: compartiment
    • 2.1. Căsuță tipografică = spațiu destinat colofoniului.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. (la) plural Spațiile dintre dinții spatei, prin care trec firele de urzeală la războaiele de țesut
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Casă + sufix -uță.
    surse: DEX '09 DEX '98