O definiție pentru bănuit (bănuire)

Explicative DEX

bănuit1 sn [At: DA ms / P: ~nu-it / Pl: ~uri / E: bănui] 1 (Îrg) Regret. 2 (Îrg) Căință. 3-4 Bănuire (3-4). 5 Cârteală. 6 Mustrare. 7 Presimțire. 8-9 Bănuire (8-9). 10 Presupunere. 11-12 Bănuire (11-12). 13 Invidie. 14 Gelozie. 15 (Rar) Bănuire (15).

Intrare: bănuit (bănuire)
bănuit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bănuit
  • bănuitul
  • bănuitu‑
plural
  • bănuituri
  • bănuiturile
genitiv-dativ singular
  • bănuit
  • bănuitului
plural
  • bănuituri
  • bănuiturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bănuit, bănuiturisubstantiv neutru

etimologie:
  • bănui MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „bănuit” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50