opțiuni
  • info
10 definiții pentru bălăngăit (fapt)

Explicative DEX

BĂLĂNGĂIT s. n. (Reg.) Faptul de a (se) bălăngăi. – V. bălăngăi.

bălăngăit1 sn [At: DELAVRANCEA, ap. HEM 3005 / Pl: ~uri / E: bălăngăi] (Rar) 1-6 Bălăbănit1 (1-6).

bălăngăít s.n. (pop.) Faptul de a (se) bălăngăi. sil. -gă-it. /v. bălăngăi.

BĂLĂNGĂIT s. n. Faptul de a (se) bălăngăi. – V. bălăngăi.

BĂLĂNGĂIT s. n. (Rar) Acțiunea de a bălăngăi și rezultatul ei. Îl privi pînă îl pierdu din ochi într-un nor de praf și într-un bălăngăit depărtat de clopote. DELAVRANCEA, T. 155. Cine n-ar fi ascultat cu plăcere întoarcerea vitelor de la pășune, cu bălăngăitul lor depărtat. DELAVRANCEA, T. 259.

BĂLĂNGĂIT s. n. Faptul de a bălăngăi.

BĂLĂNGĂNIT, BĂLĂNGĂIT sbst. Faptul de a bălăngă(n)i; sunetul clopotului de la gîtul calului sau al vitelor: se strîngeau țăranii în jurul bisericii, așteptînd să înceteze bălăngănitul din clopotniță (LUNG.); bălăngăitul arămurilor, ca niște clopote dogite, împrăștie spaima în lungul ținuturilor (DLVR.) .

Ortografice DOOM

bălăngăit (reg.) s. n.

bălăngăit (reg.) s. n.

bălăngăit s. n.

Intrare: bălăngăit (fapt)
bălăngăit1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bălăngăit
  • bălăngăitul
  • bălăngăitu‑
plural
  • bălăngăituri
  • bălăngăiturile
genitiv-dativ singular
  • bălăngăit
  • bălăngăitului
plural
  • bălăngăituri
  • bălăngăiturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bălăngăit, bălăngăiturisubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a (se) bălăngăi. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM
    sinonime: bălăbănit
    • format_quote Îl privi pînă îl pierdu din ochi într-un nor de praf și într-un bălăngăit depărtat de clopote. DELAVRANCEA, T. 155. DLRLC
    • format_quote Cine n-ar fi ascultat cu plăcere întoarcerea vitelor de la pășune, cu bălăngăitul lor depărtat. DELAVRANCEA, T. 259. DLRLC
    • format_quote Bălăngăitul arămurilor, ca niște clopote dogite, împrăștie spaima în lungul ținuturilor. (DLVR.). CADE
etimologie:
  • vezi bălăngăi DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.