17 definiții pentru buche

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÚCHE, buchi, s. f. A doua literă din alfabetul chirilic; p. gener. literă; (de obicei la pl.) alfabet; cunoștințe elementare de scris și citit. ◊ Expr. Buchea cărții = exact ca în carte; în chip mecanic. A fi (tot) la buchi = a fi (tot) începător (la învățătură). A nu ști buche = a nu ști nimic (la învățătură). – Din sl. buky.

BÚCHE, buchi, s. f. A doua literă din alfabetul chirilic; p. gener. literă; (de obicei la pl.) alfabet; cunoștințe elementare de scris și citit. ◊ Expr. Buchea cărții = exact ca în carte; în chip mecanic. A fi (tot) la buchi = a fi (tot) începător (la învățătură). A nu ști buche = a nu ști nimic (la învățătură). – Din sl. buky.

buche sf [At: CANTEMIR, HR. 306 / V: buchea[1] / Pl: buchi / E: vsl боуки] 1 Numele celei de-a doua litere a alfabetului chirilic. 2 (Pex) Literă. 3 (Pex) Literă a alfabetului chirilic Si: slovă, potcoavă. 4 (Pex) Scriere. 5 (Pex; îlav) După ~ a cărții Conform regulii. 6 (Pop; îe) A nu ști ~ A nu ști nimic. 7 (Pop; îe) A spune cuiva buchile A spune cuiva părerea fără înconjur. 8 (Pan; reg) Smoc de păr sub buza de jos. modificată

  1. buchebuchea Ladislau Strifler

BÚCHE, buchi, s. f. A doua literă din alfabetul chirilic (de care s-au servit romînii pînă pe la mijlocul secolului al XIX-lea); p. ext. (de obicei la pl.) litere, alfabet, rînduri scrise. Plînge dascălul, pierde șirul buchilor și începe a încurca răspunsurile slujbei. GALAN, Z. R. 59. Mama mă învăța buchile înainte de-a mă da la școală. SADOVEANU, P. M. 54. Ochii... m-au lăsat de tot... nu mai văd de loc buchile. REBREANU, R. I 106. Mă puse întîi la buchi. NEGRUZZI, S. I 247. ◊ Expr. (În legătură cu verbele «a învăța», «a recita», «a ști» etc.) Buchea cărții = (a învăță etc.) exact ca în carte, în chip mecanic, fără interpretare personală. ♦ Elemente rudimentare de învățătură; scris-citit. A mai învățat... și vreo trei buchi. SLAVICI, O. I 312. Citit-am cum este rostul; vezi bine că nu-n zadar Am tot învățat la buche. Sînt dascăl! Sînt cărturar. HASDEU, R. V. 29. ◊ Expr. A fi (tot) la buchi = a fi începător în ale învățăturii. A nu ști buche = a nu ști nimic. A fi cu buche = a se potrivi bine, a se nimeri cum trebuie; a fi cu tîlc, a avea un dedesubt. Taci, că-i cu buche, l-am potcovit bine... De nu cumva s-ar răzgîndi. CREANGĂ, P. 41. – Variante: bucheá, buchele (CREANGĂ, A. 104), búchie, buchii (CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 159, 2/2), s. f.

BÚCHE, buchi, s. f. A doua literă din alfabetul chirilic; p. ext. literă; alfabet; cunoștințe elementare de scris și citit. ◊ Expr. Buchea cărții = exact ca în carte; în chip mecanic. A fi (tot) la buchi = a fi (tot) începător (în ale învățăturii). A nu ști buche = a nu ști nimic. [Var.: bucheá, búchie s. f.] – Slav (v. sl. buky).

BÚCHE ~i f. 1) A doua literă din alfabetul chirilic. 2) Fiecare dintre semnele grafice, care alcătuiesc un alfabet; literă. * A se ține de ~ea legii a face totul în conformitate cu legea. A nu ști (o) ~ a nu ști nimic; a nu avea idee de nimic. 3) Cunoștințe elementare de scris și de citit. /<sl. buky

buche f. 1. a doua literă a alfabetului slav; 2. pl. alfabetul cirilic, slove: nu știe buchile; 3. (ironic) știință, învățătură: bucheaua poate s’o învețe și acasă cine vrea CR.; 4. fig. pont: taci că-i cu buche, l’am potcovit bine CR. [Slav. BUKI, literă, litera b].

búche f. (vsl. buky, bukŭ, fag, litera B, d. got. bôka, literă, germ. buch, carte, buche, fag. De aicĭ și Bucovina „făget”). Vechĭ. Azĭ. fam saŭ iron. Litera B chirilică. Literă, slovă (maĭ ales chirilică). A învăța buchea cărțiĭ, a învăța (o lecțiune) cuvînt cu cuvînt. A fi buche, a fi bucher, ignorant, prost.

BUCHEÁ s. f. v. buche.

BÚCHIE s. f. v. buche.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

buche s. f., art. buchea, g.-d. art. buchii; pl. buchi

búche s. f., art. búchea, g.-d. art. búchii; pl. buchi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

búche (búchi), s. f.1. A doua literă a alfabetului chirilic. – 2. Literă în general. – 3. Pic, strop, nimic. Sl. buky (Cihac, II, 30). – Der. bucher, s. m. (elev începător; novice; elev care învață mult pe dinafară); bucheri, vb. (a silabisi; a citi); bucherie, s. f. (rudimente, învățătură elementară); buchini, vb. (a silabisi); bucherisi, vb. (a silabisi); buchisi (var. buchisa), vb. (a silabisi; a învăța), ușor de confundat cu omonimul său a buchisi (< bucși); buchiseală, s. f. (lucrare școlară); bucvar (var. bu(c)far, buhvar(iu)), s. n. (înv.; caiet, carte). Pentru buchini și var. bughini, bunghini (care ajung să însemne „a lucra cu caznă, stricîndu-și vederea, în poziția caracteristică a celui care învață”, interpretat greșit de Tiktin plecînd de la fr. bouquiner, cf. Graur, BL, VI, 141.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a nu ști o boabă / o boacă / o buche expr. 1. a nu ști nimic, a fi complet ignorant. 2. a fi necultivat / neșcolit.

Intrare: buche
substantiv feminin (F122)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buche
  • buchea
plural
  • buchi
  • buchile
genitiv-dativ singular
  • buchi
  • buchii
plural
  • buchi
  • buchilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F154)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buchea
  • bucheaua
plural
  • buchele
  • buchelele
genitiv-dativ singular
  • buchele
  • buchelei
plural
  • buchele
  • buchelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buchie
  • buchia
plural
  • buchii
  • buchiile
genitiv-dativ singular
  • buchii
  • buchiei
plural
  • buchii
  • buchiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buche, buchisubstantiv feminin

  • 1. A doua literă din alfabetul chirilic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. prin generalizare Literă, slovă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mama mă învăța buchile înainte de-a mă da la școală. SADOVEANU, P. M. 54. DLRLC
      • format_quote Ochii... m-au lăsat de tot... nu mai văd de loc buchile. REBREANU, R. I 106. DLRLC
      • format_quote Mă puse întîi la buchi. NEGRUZZI, S. I 247. DLRLC
      • chat_bubble A se ține de buchea legii = a face totul în conformitate cu legea. NODEX
    • 1.2. prin generalizare de obicei (la) plural Cunoștințe elementare de scris și citit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: alfabet
      • format_quote A mai învățat... și vreo trei buchi. SLAVICI, O. I 312. DLRLC
      • format_quote Citit-am cum este rostul; vezi bine că nu-n zadar Am tot învățat la buche. Sînt dascăl! Sînt cărturar. HASDEU, R. V. 29. DLRLC
    • 1.3. prin generalizare Rânduri scrise. DLRLC
      • format_quote Plînge dascălul, pierde șirul buchilor și începe a încurca răspunsurile slujbei. GALAN, Z. R. 59. DLRLC
    • chat_bubble Buchea cărții = exact ca în carte; în chip mecanic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A fi (tot) la buchi = a fi (tot) începător (la învățătură). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A nu ști buche = a nu ști nimic (la învățătură). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A fi cu buche = a se potrivi bine, a se nimeri cum trebuie; a fi cu tâlc, a avea un dedesubt. DLRLC
      • format_quote Taci, că-i cu buche, l-am potcovit bine... De nu cumva s-ar răzgîndi. CREANGĂ, P. 41. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.