14 definiții pentru benchetui beichetui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

benchetui [At: NECULCE, ap. LET. II 346/19 / V: beic~ / Pzi: ~esc/ E: benchet + -ui] 1 vi (Fam) A chefui. 2 vt (Îvr) A-i face cuiva o primire sărbătorească, cu mese de gală.

BENCHETUÍ, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. (Fam.) A chefui. – Benchet + suf. -ui.

BENCHETUÍ, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. (Fam.) A chefui. – Benchet + suf. -ui.

BENCHETUÍ, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. A petrece în ospețe, în chefuri; a chefui. Au pușcat... niște mistreți, s-au întors cu ei în părîngă la pădurărie. -Au făcut foc în poiană și au benchetuit. SADOVEANU, N. F. 70. S-au așezat cu toții la masă și au benchetuit, veselindu-se pînă tîrziu noaptea. SBIERA, P. 53. Cine-mi dă un pahar de vin, să benchetuiesc cu voi? ALECSANDRI, T. 1521. Că s-ațin pe-aici Patruzeci și cinci... De haiduci levinți... Ș-acum se găsesc De benchetuiesc... La masă de piatră. ALECSANDRI, P. P. 63.

BENCHETUÍ, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. A petrece în ospețe; a chefui. – Din benchet.

A BENCHETUÍ ~iésc intranz. pop. A petrece la un benchet; a chefui. [Sil. -che-tu-i] /benchet + suf. ~ui

benchetuì v. a petrece într’una cu mâncare, băutură și joc.

beichetui v vz benchetui

benchetuĭésc v. intr. (d. benchet). Pop. Chefuĭesc, petrec bînd și mîncînd, ospătez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

benchetuí (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. benchetuiésc, imperf. 3 sg. benchetuiá; conj. prez. 3 să benchetuiáscă

benchetuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. benchetuiésc, imperf. 3 sg. benchetuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. benchetuiáscă

benchetui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. benchetuiesc, conj. benchetuiască)

benchetuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BENCHETUÍ vb. v. chefui.

BENCHETUI vb. a chefui, a petrece, a prăznui, (înv. și pop.) a (se) ospăta, (Mold. și Bucov.) a mesi, (prin nordul Transilv. și prin Maram.) a mulătui. (Au ~ toată noaptea.)

Intrare: benchetui
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • benchetui
  • benchetuire
  • benchetuit
  • benchetuitu‑
  • benchetuind
  • benchetuindu‑
singular plural
  • benchetuiește
  • benchetuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • benchetuiesc
(să)
  • benchetuiesc
  • benchetuiam
  • benchetuii
  • benchetuisem
a II-a (tu)
  • benchetuiești
(să)
  • benchetuiești
  • benchetuiai
  • benchetuiși
  • benchetuiseși
a III-a (el, ea)
  • benchetuiește
(să)
  • benchetuiască
  • benchetuia
  • benchetui
  • benchetuise
plural I (noi)
  • benchetuim
(să)
  • benchetuim
  • benchetuiam
  • benchetuirăm
  • benchetuiserăm
  • benchetuisem
a II-a (voi)
  • benchetuiți
(să)
  • benchetuiți
  • benchetuiați
  • benchetuirăți
  • benchetuiserăți
  • benchetuiseți
a III-a (ei, ele)
  • benchetuiesc
(să)
  • benchetuiască
  • benchetuiau
  • benchetui
  • benchetuiseră
beichetui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

benchetui beichetui

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Au pușcat... niște mistreți, s-au întors cu ei în părîngă la pădurărie. Au făcut foc în poiană și au benchetuit. SADOVEANU, N. F. 70.
      surse: DLRLC
    • S-au așezat cu toții la masă și au benchetuit, veselindu-se pînă tîrziu noaptea. SBIERA, P. 53.
      surse: DLRLC
    • Cine-mi dă un pahar de vin, să benchetuiesc cu voi? ALECSANDRI, T. 1521.
      surse: DLRLC
    • Că s-ațin pe-aici Patruzeci și cinci... De haiduci levinți... Ș-acum se găsesc De benchetuiesc... La masă de piatră. ALECSANDRI, P. P. 63.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Benchet + sufix -ui.
    surse: DEX '98 DEX '09