Definiția cu ID-ul 898472:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BENCHETUÍ, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. A petrece în ospețe, în chefuri; a chefui. Au pușcat... niște mistreți, s-au întors cu ei în părîngă la pădurărie. -Au făcut foc în poiană și au benchetuit. SADOVEANU, N. F. 70. S-au așezat cu toții la masă și au benchetuit, veselindu-se pînă tîrziu noaptea. SBIERA, P. 53. Cine-mi dă un pahar de vin, să benchetuiesc cu voi? ALECSANDRI, T. 1521. Că s-ațin pe-aici Patruzeci și cinci... De haiduci levinți... Ș-acum se găsesc De benchetuiesc... La masă de piatră. ALECSANDRI, P. P. 63.