22 de definiții pentru bancă (obiect)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÁNCĂ1, bănci, s. f. Scaun lung și îngust pentru două sau mai multe persoane. ◊ Expr. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. Banca acuzaților = locurile dintr-o sală de tribunal pe care stau acuzații. Banca apărării = locurile dintr-o sală de tribunal destinate avocaților care apără pe acuzați. ♦ Scaun, de obicei cu pupitru în față, pentru școlari. ◊ Loc. adv. (De) pe băncile școlii = (de) la școală, din (sau în) timpul petrecut în școală. ◊ Expr. A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său, a sta pasiv față de orice inițiativă, a fi docil. – Din fr. banc.

bancă2 sf [At: NEGRUZZI, S. I, 328 / V: (reg) ~ngă, banc sn / Pl: bănci / E: fr banc, it banca] 1 Scaun îngust și lung (cu sau fără spătar) pentru două sau mai multe persoane. 2 (Îs) ~ca ministerială Locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. 3 (Îs) ~ca apărării Locurile dintr-o sală de tribunal destinate avocaților care apără pe acuzați. 4 (Îs) ~ca catargului Banca unei lotci prin care trece catargul. 5 Scaun (cu sau fără pupitru în față) pe care stau școlarii în clasă. 6 (îÎav) (De) pe băncile școlii (De) la școală. 7 (Îal) Din (sau în) timpul petrecut în școală. 8 (Îe) A sta (sau a rămâne) în ~ca sa A rămâne la locul său (fiind pasiv). 9 (Îae) A fi docil. corectată

báncă1 s.f. 1 Scaun lung și îngust, cu sau fară spetează, pentru două sau mai multe persoane. ◇ = Banca apărării = locurile dintr-o sală de tribunal destinate avocaților care apără pe acuzați. Banca acuzaților = locurile dintr-o sală de tribunal ocupate de acuzați. Bancă ministerială v. ministerial. 2 Scaun (cu pupitru în față) pe care stau elevii în clasă. ◇ Loc.adv. (De) pe băncile școlii = (de) la școală, din (sau în) timpul petrecut la școală. ◇ Expr. A sta (sau a rămîne) în banca sa = a) a sta pasiv, la locul lui, indiferent față de orice inițiativă; b) a fi docil. 3 (mar.) Banca catargului = banca unei ambarcații prin care trece catargul. • pl. bănci. și (reg.) banc s.n. /<fr. banc, germ. Bank, ngr. βανcα.

BÁNCĂ1, bănci, s. f. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. ◊ Expr. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. Banca acuzaților = locurile dintr-o sală de tribunal ocupate de acuzați. Banca apărării = locurile dintr-o sală de tribunal destinate avocaților care apără pe acuzați. ♦ Scaun, de obicei cu pupitru în față, pentru școlari. ◊ Loc. adv. (De) pe băncile școlii = (de) la școală, din (sau în) timpul petrecut în școală. ◊ Expr. A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său, a sta pasiv față de orice inițiativă, a fi docil. – Din fr. banc.

BÁNCĂ1, bănci, s. f. Scaun îngust și lung (cu sau fără spetează), pe care pot ședea mai multe persoane deodată. V. laviță, banchetă. Pe o bancă de piatră șezuseră pe vremuri arnăuții de pază. DUMITRIU, B. F. 118. Așezați pe băncile de lemn ale vagonului, moții priveau munții. BOGZA, Ț. 17. Au tras banca de lemn sub fereastră și s-au așezai cu spatele spre lumea din salon. PAS, L. I 24. ♦ Scaun (de obicei împreună cu pupitrul) pentru două sau mai multe persoane, pe care șed școlarii în clasă. Stăteam amîndoi intr-o bancă. SADOVEANU, N. F. 36. Capul greu cădea pe bancă, păreau toate-n infinit; Cînd suna, știam că Ramses trebuia să fi murit.. EMINESCU, O. I 140. ♦ Loc. adv. Pe băncile școlii = la școală, la învățătură. De pe băncile școlii = din timpul petrecut în școală. S-a remarcat încă de pe băncile școlii. ♦ (În expr.) Banca acuzaților = banca pe care stau, într-o sală de judecată, acuzații. Banca apărării = banca pe care stau avocații apărării. ♦ Aparat de gimnastică, la care se pot executa, individual sau în grup, diferite exerciții de gimnastică.

BÁNCĂ1, bănci, s. f. Scaun îngust și lung pe care pot ședea mai multe persoane. ◊ Banca acuzaților = bancă pe care stau, într-o sală de judecată, acuzații. Banca apărării = bancă pe care stau, într-o sală de judecată, avocații apărării. ♦ Scaun pentru una sau mai multe persoane (de obicei cu pupitre), pe care șed școlarii în clasă. ◊ Loc. adv. Pe băncile școlii = la școală. De pe băncile școlii = din timpul petrecut în școală. – Fr. banc.

BÁNCĂ3 s.f. Scaun lung, cu sau fără rezemătoare, pe care pot ședea deodată mai multe persoane. ♦ Scaun cu pupitru pe care stau elevii în clasă. [< fr. banc, cf. germ. Bank].

BANCĂ3 s. f. piesă de mobilier, cu sau fără rezemătoare, pe care pot ședea deodată mai multe persoane. ◊ scaun cu pupitru pe care stau elevii în clasă. ♦ a sta în banca sa = a fi neutru, a sta pasiv, indiferent. (< fr. banc, germ. Bank)

BÁNCĂ1 bănci f. 1) Scaun lung (cu sau fără spetează) pentru mai multe persoane. ~ de lemn. 2) Scaun cu pupitru în față pentru școlari. * De pe băncile școlii din anii de școală. [G.-D. băncii] /<fr. banc

bancă f. 1. scaun lung pe care pot ședea mai mulți inși; 2. pl. bănci, stânci ascunse sub apă, grămădire de nisip ori pietriș în mare sau în râuri, periculoase pentru corăbii.

*báncă f., pl. băncĭ (it. banca și banco, fr. banque [zărăfie] și banc [scaun], sp. pg. banco, d. vgerm. banch, panch, ngerm. bank; ngr. bánka, pron. bánga, scaun, și bánkos, zărăfie; rus. bánka, bank. V. banc și pangar). Un fel de scaun lung de lemn, de fer saŭ de peatră pe care pot ședea maĭ mulțĭ inșĭ: bancă de grădină, băncĭ de școală, a fi pe băncile școaleĭ (a fi școlar). Banc, stîncă supt apă saŭ grămadă de nisip care împedecă navigațiunea. La unele jocurĭ de noroc, baniĭ pe care-ĭ are dinainte cel ce conduce jocu. Un fel de comerciŭ care consistă în acordarea banilor și în primirea interesuluĭ și în scontarea efectelor în schimbu uneĭ prime. Instituțiune publică de credit autorizată pin lege, pusă supt controlu statuluĭ și cu oarecare obligațiunĭ și privilegiĭ, mai ales acela de a emite bilete de bancă. Edificiu în care se face acest fel de comerciŭ și în care-s birourile acesteĭ instituțiuni. Banca Națională a Româniiĭ, cea maĭ veche instituțiune de credit a țăriĭ, fundată la 1879, cu un capital de 12,000,000 de francĭ reprezentat pin 24,000 de acțiunĭ de cîte 500 de francĭ. Banca Franciiĭ, înființată la 1803, are privilegiu excluziv de a emite bilete la vedere și la purtător, numite bilete de bancă. Operațiunile eĭ statutare îs următoarele: sconturĭ de efecte de comerciŭ și de efecte publice, avansurĭ pe drugĭ de metale prețioase, pe rente, pe acțiunĭ și obligațiunĭ de căĭ ferate și ale Creditului Fonciar ș.a. Are sediu în Paris și sucursale în departamente, ceĭa ce a făcut și B.N. a Româniiĭ, cu sediul în București și cu sucursale în județe. – Munt. Pop. bangă (după ngr.). V. bilet, hîrtie.

pancă sf vz bancă[1]

  1. Nu se specifică dacă este bancă2 sau bancă3 și niciuna dintre acestea nu consemnează varianta pancă. — cata

báncă-pupítru s. f. Bancă combinată cu o masă de scris ◊ „O bancă-pupitru, masă-birou de studiu etc.” Mag. 7 I 67 p. 6 (din bancă + pupitru)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

báncă s. f., g.-d. art. bắncii; pl. bănci

báncă (scaun lung, întreprindere financiară) s. f., g.-d. art. băncii; pl. bănci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BÁNCĂ s. 1. (prin Ban.) scămnie. (Stă pe ~, la poartă.) 2. v. pupitru.

BANCĂ s. 1. (prin Ban.) scămnie. (Stă pe ~, la poartă.) 2. pupitru. (Puneți caietele pe ~!)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

báncă (bắnci), s. f.1. Scaun lung. – 2. Întreprindere financiară care efectuează operații de plată și credit. – 3. (La unele jocuri de cărți) Sumă din care bancherul plătește cîștigurile celorlalți jucători. – 4. (Înv.) Bilet de bancă. – 5. (Înv.) În arg., hîrtie de o sută de lei. – Var. banc, s. n. (bancă la jocuri de cărți; glumă, brașoavă). – Mr. bancu, bancă, megl. bancă. It. banca, fr. banque (sec. XVIII). Var. banc, reproduce fidel fonetismul fr. Cuvîntul mr., din it. (Ruffini 328). Toți der. sînt împrumuturi directe: bancar, adj., din it. bancario; banco, s. m. (bancă la jocuri de cărți), din it.; bancher, s. m., din it. banchiero, fr. banquier; banchetă, s. f., din fr. banquette; banchiză, s. f., din fr. banquise; bancnotă, s. f., din germ. Banknote, cf. mag. banknotta (Borcea 177); bancrută, s. f., din fr. banqueroute, care la rîndul său provine din it. banca rotta; băncuță, s. f. (monedă de 50 bani; odinioară, în Trans., monedă de 20 creițari), din germ. Bankozettel, transformat prin etimologie populară într-un diminutiv de la bancă (Hasdeu 3193; Borcea 177).

bancă1 Bancă1 „scaun” e explicat de DLRM, copiind ca de obicei pe CADE, prin fr. banc, fără nici o vorbă despre diferența de terminație și de gen. DA îl explică prin it. banca, dar dă și varianta banc, explicată prin germană. Ciorănescu, care tratează pe bancă1 și bancă2 împreună, pornește de la it. banca, fr. bangue, cu adaosul că varianta banc reproduce exact fonetismul francez, apoi notează că toate derivatele sînt împrumuturi directe: bancar, bancher etc., din italiană, franceză etc. (dar it, banchiero, fr. banguier trebuiau să devină *banchier). Scriban pune și el ambele sensuri împreună și trimite la mai multe limbi: italiană, franceză, germană, greacă, rusă. Ca de obicei, pentru noțiuni de acest fel, nu vom porni direct de la franceză, și nici măcar de la italiană, ci trebuie să avem în vedere nn intermediar într-o limbă mai apropiată de noi. Bulgara are forma банкa, pe care PCБKE o explică prin germană, iar БEP prin română sau prin italiană. Pentru mine nu încape nici o îndoială că atît forma bulgară, cît și cea română (eventual una prin intermediul celeilalte) provin din greacă, unde se cunosc două variante, desigur numai grafice μπάγϰα și μπάνϰα în românește forma populară bangă a fost multă vreme folosită și mi se pare sigur că e mai veche decît cealaltă. Ea reproduce pronunțarea grecească, iar bancă a fost refăcut sub influența occidentală.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a sta în banca lui / proprie expr. 1. a-și vedea de treabă, a nu se amesteca în treburile altuia. 2. a se mulțumi cu puțin, a nu emite pretenții nejustificate.

stai în banca ta! expr. fii cuminte!

Intrare: bancă (obiect)
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bancă
  • banca
plural
  • bănci
  • băncile
genitiv-dativ singular
  • bănci
  • băncii
plural
  • bănci
  • băncilor
vocativ singular
plural

bancă (obiect)

  • 1. Scaun lung și îngust pentru două sau mai multe persoane.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: scămnie diminutive: băncuță (bancă) 3 exemple
    exemple
    • Pe o bancă de piatră șezuseră pe vremuri arnăuții de pază. DUMITRIU, B. F. 118.
      surse: DLRLC
    • Așezați pe băncile de lemn ale vagonului, moții priveau munții. BOGZA, Ț. 17.
      surse: DLRLC
    • Au tras banca de lemn sub fereastră și s-au așezai cu spatele spre lumea din salon. PAS, L. I 24.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului.
      surse: DEX '09
    • 1.2. expresie Banca acuzaților = locurile dintr-o sală de tribunal pe care stau acuzații.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.3. expresie Banca apărării = locurile dintr-o sală de tribunal destinate avocaților care apără pe acuzați.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.4. Scaun, de obicei cu pupitru în față, pentru școlari.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: pupitru 2 exemple
      exemple
      • Stăteam amîndoi într-o bancă. SADOVEANU, N. F. 36.
        surse: DLRLC
      • Capul greu cădea pe bancă, păreau toate-n infinit; Cînd suna, știam că Ramses trebuia să fi murit. EMINESCU, O. I 140.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. locuțiune adverbială (De) pe băncile școlii = (de) la școală, din (sau în) timpul petrecut în școală.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • S-a remarcat încă de pe băncile școlii.
          surse: DLRLC
      • 1.4.2. expresie A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său, a sta pasiv față de orice inițiativă, a fi docil.
        surse: DEX '09 MDN '00
    • 1.5. Aparat de gimnastică, la care se pot executa, individual sau în grup, diferite exerciții de gimnastică.
      surse: DLRLC

etimologie: