opțiuni
  • info

26 de definiții pentru bairam

din care

Explicative DEX

BAIRAM, bairamuri, s. n. 1. Numele a două mari sărbători religioase musulmane. 2. (Fam.) Petrecere, chef mare. – Din tc. bayram.

BAIRAM, bairamuri, s. n. 1. Numele a două mari sărbători religioase musulmane. 2. (Fam.) Petrecere, chef mare. – Din tc. bayram.

bairam sn [At: CONDICA (1694-1704), ap. HEM 2365 / P: ba-i-, bai-ram / V: (înv) baer-, baiar-, -aiam, bariam / Pl: ~e, -uri / E: tc bayrâm] 1-2 Numele a două mari sărbători la musulmani, care se celebrează după postul Ramadanului. 3 (Îc) -peșcheș Dar pe care îl trimeteau domnii români cu ocazia bairamului (1) Cf bairamlâc, ramazanlâc. 4 (Fam) Petrecere.

bairám s.n. 1 (relig.) Numele a două mari sărbători religioase musulmane, care se celebrează după postul Ramadanului. ◇ Compus: bairam-peșcheș = dar pe care îl trimiteau domnii români cu ocazia acestor sărbători. 2 (fam.) Petrecere, chef mare. Mergem seara asta la un bairam. • pl. -uri. și (înv.) baerám, baierám, baiarám, bairaiám, bariám s.n./<tc. bayram.

BAIRAM, bairamuri, s. n. 1. (Turcism rar) Numele a două mari sărbători religioase musulmane. ◊ Ploconul bairamului = darul pe care domnii romîni erau obligați să-l trimită la Poarta otomană cu ocazia acestor sărbători. Ei au plătit în tot anul haraciul, ploconul bairamului, văcăritul. BĂLCESCU, O. I 17. 2. (Familiar) Petrecere, chef mare, zaiafet. – Pronunțat: ba-i-ram și (mai rar) bai-ram.

BAIRAM, bairamuri, s. n. 1. (Turcism) Numele a două mari sărbători religioase musulmane. 2. (Fam.) Petrecere; chef mare. [Pr.: bai-] – Tc. bayram.

BAIRAM ~uri n. 1) (nume generic) Două mari sărbători la musulmani. 2) fam. Petrecere mare; chef. [Sil. bai-ram] /<turc. bayram

bairam n. 1. sărbătoare cu care Mahomedanii termină ramadanul sau postul lor; cu acea ocaziune Domnii români trimiteau daruri Sultanului și altor Turci cu vază (așa numitul poclon de bairam ori bairamlâc): e bairamul vesel, Stambul e în picioare AL.; 2. fam. petrecere, chef: ce mai bairam o sa facem! [Turc. BAIARAM].

baĭrám n., pl. urĭ (turc. baĭram, d. pers. pop. bariam, sărbătoare). Sărbătoare cu care musulmaniĭ îșĭ termină postu cel mare numit ramadan. Fig. Fam. Mare chef: a trage un baĭram.

baeram sn vz baieram[1]

  1. Probabil greșit, în loc de bairam. — gall

baiaram sn vz bairam

bairaiam sn vz bairam

baraiam sn vz bairam

bariam sn vz bairam

baerám s.n. v. bairam.

baiarám s.n. v. bairam.

baierám s.n. v. bairam.

bairaiám s.n. v. bairam.

BAERAM... – BAIRAM...

BAIARAM... = BAIRAM...

BAIERAM – BAIRAM.

Ortografice DOOM

bairam (petrecere) (fam.) (desp. bai-) s. n., pl. bairamuri

bairam (fam.) (bai-) s. n., pl. bairamuri

bairam s. n. (sil. bai-), pl. bairamuri

Argou

bairam, bairamuri s. n. (adol.) petrecere cu dans

Regionalisme / arhaisme

BARAIAM s.n. v. bairam. substantiv neutru

BARIAM s.n. v. bairam. substantiv neutru

Intrare: bairam
  • silabație: bai-ram info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bairam
  • bairamul
  • bairamu‑
plural
  • bairamuri
  • bairamurile
genitiv-dativ singular
  • bairam
  • bairamului
plural
  • bairamuri
  • bairamurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baeram
  • baeramul
plural
  • baeramuri
  • baeramurile
genitiv-dativ singular
  • baeram
  • baeramului
plural
  • baeramuri
  • baeramurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bariam
  • bariamul
plural
  • bariamuri
  • bariamurile
genitiv-dativ singular
  • bariam
  • bariamului
plural
  • bariamuri
  • bariamurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baraiam
  • baraiamul
plural
  • baraiamuri
  • baraiamurile
genitiv-dativ singular
  • baraiam
  • baraiamului
plural
  • baraiamuri
  • baraiamurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bairaiam
  • bairaiamul
plural
  • bairaiamuri
  • bairaiamurile
genitiv-dativ singular
  • bairaiam
  • bairaiamului
plural
  • bairaiamuri
  • bairaiamurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baiaram
  • baiaramul
plural
  • baiaramuri
  • baiaramurile
genitiv-dativ singular
  • baiaram
  • baiaramului
plural
  • baiaramuri
  • baiaramurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baieram
  • baieramul
plural
  • baieramuri
  • baieramurile
genitiv-dativ singular
  • baieram
  • baieramului
plural
  • baieramuri
  • baieramurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bairam, bairamurisubstantiv neutru

  • 1. familiar Petrecere, chef mare. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
    sinonime: chef petrecere zaiafet
    • format_quote Mergem seara asta la un bairam. DEXI
  • 2. compus Bairam-peșcheș = dar pe care îl trimiteau domnii români cu ocazia Bairamului. MDA2 DEXI
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.