7 definiții pentru bălăngăit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂLĂNGĂÍT s. n. (Reg.) Faptul de a (se) bălăngăi.V. bălăngăi.

bălăngăit1 sn [At: DELAVRANCEA, ap. HEM 3005 / Pl: ~uri / E: bălăngăi] (Rar) 1-6 Bălăbănit1 (1-6).

BĂLĂNGĂÍT s. n. Faptul de a (se) bălăngăi.V. bălăngăi.

BĂLĂNGĂÍT s. n. (Rar) Acțiunea de a bălăngăi și rezultatul ei. Îl privi pînă îl pierdu din ochi într-un nor de praf și într-un bălăngăit depărtat de clopote. DELAVRANCEA, T. 155. Cine n-ar fi ascultat cu plăcere întoarcerea vitelor de la pășune, cu bălăngăitul lor depărtat. DELAVRANCEA, T. 259.

BĂLĂNGĂÍT s. n. Faptul de a bălăngăi.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bălăngăít (reg.) s. n.

Intrare: bălăngăit (s.n.)
bălăngăit1 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bălăngăit
  • bălăngăitul
  • bălăngăitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bălăngăit
  • bălăngăitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bălăngăit (s.n.)

  • 1. Faptul de a (se) bălăngăi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Îl privi pînă îl pierdu din ochi într-un nor de praf și într-un bălăngăit depărtat de clopote. DELAVRANCEA, T. 155.
      surse: DLRLC
    • Cine n-ar fi ascultat cu plăcere întoarcerea vitelor de la pășune, cu bălăngăitul lor depărtat. DELAVRANCEA, T. 259.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi bălăngăi
    surse: DEX '98 DEX '09