16 definiții pentru asfixia


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

asfixia vtr [At: DA / P: ~xi-a / Pzi: ~iez / E: fr asphyxier] 1-2 A provoca sau a suferi o asfixie (1). 3-4 (Pex) A omorî sau a muri prin asfixie (1).

ASFIXIÁ, asfixiez, vb. I. Tranz. și refl. A provoca sau a suferi o asfixie; p. ext. a omorî sau a muri în urma unei asfixii. [Pr.: -xi-a] – Din fr. asphyxier.

ASFIXIÁ, asfixiez, vb. I. Tranz. și refl. A provoca sau a suferi o asfixie; p. ext. a omorî sau a muri în urma unei asfixii. [Pr.: -xi-a] – Din fr. asphyxier.

ASFIXIÁ, așfixiez, vb. I. Tranz. A înăbuși, a curma respirația cuiva; a provoca moartea cuiva prin asfixie. ◊ Refl. S-a asfixiat din lipsă de oxigen. – Pronunțat: -xi-a.

ASFIXIÁ, asfixiez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) înnăbuși, a (se) sufoca. [Pr.: -xi-a] – Fr. asphyxier.

ASFIXIÁ vb. I. tr. A înăbuși, a sufoca, a provoca moartea cuiva prin asfixie. ♦ refl. A se sufoca. [Pron. -xi-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. [< fr. asphyxier].

ASFIXIÁ vb. tr., refl. a (se) înăbuși, a (se) sufoca. (< fr. asphyxier)

A ASFIXIÁ ~éz tranz. A face să se asfixieze; a înăbuși; a sufoca. [Sil. -xi-a] /<fr. asphyxier

A SE ASFIXIÁ mă ~éz intranz. A suferi o asfixie; a se înăbuși; a se sufoca. [Sil. -xi-a] /<fr. asphyxier

asfixià v. 1. a cauza asfixia; 2. a se sinucide prin asfixie.

*asfixiéz v. tr. (fr. asphyxier). Ucid pin asfixie, sufoc, înăduș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

asfixiá (a ~) (-xi-a) vb., ind. prez. 3 asfixiáză, 1 pl. asfixiém (-xi-em); conj. prez. 3 să asfixiéze; ger. asfixiínd (-xi-ind)

asfixiá vb. (sil. -xi-a), ind. prez. 3 sg. și pl. asfixiáză, 1 pl. asfixiém (sil. -xi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. asfixiéze; ger. asfixiínd (sil. -xi-ind)

asfixia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. asfixiază, 1 pl. asfixiem, ger. asfixiind)

asfixiez, -xiază 3, -xiam 1 imp., -xiere inf. s.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ASFIXIÁ vb. a (se) înăbuși, a (se) îneca, a (se) sufoca a (se) sugruma, (înv. și pop.) a (se) năbuși, a (se) năduși, (înv.) a (se) împresura. (Fumul îl ~.)

ASFIXIA vb. a (se) înăbuși, a (se) îneca, a (se) sufoca, a (se) sugruma, (înv. și pop.) a (se) năbuși, a (se) năduși, (înv.) a (se) împresura. (Fumul îl ~.)

Intrare: asfixia
  • silabație: -xi-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • asfixia
  • asfixiere
  • asfixiat
  • asfixiatu‑
  • asfixiind
  • asfixiindu‑
singular plural
  • asfixia
  • asfixiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • asfixiez
(să)
  • asfixiez
  • asfixiam
  • asfixiai
  • asfixiasem
a II-a (tu)
  • asfixiezi
(să)
  • asfixiezi
  • asfixiai
  • asfixiași
  • asfixiaseși
a III-a (el, ea)
  • asfixia
(să)
  • asfixieze
  • asfixia
  • asfixie
  • asfixiase
plural I (noi)
  • asfixiem
(să)
  • asfixiem
  • asfixiam
  • asfixiarăm
  • asfixiaserăm
  • asfixiasem
a II-a (voi)
  • asfixiați
(să)
  • asfixiați
  • asfixiați
  • asfixiarăți
  • asfixiaserăți
  • asfixiaseți
a III-a (ei, ele)
  • asfixia
(să)
  • asfixieze
  • asfixiau
  • asfixia
  • asfixiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

asfixia

  • 1. A provoca sau a suferi o asfixie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: sufoca înnăbuși
    • 1.1. prin extensiune A omorî sau a muri în urma unei asfixii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • S-a asfixiat din lipsă de oxigen.
        surse: DLRLC

etimologie: