ascuns (s.n.)

ascuns (s.n.)

  • 1. Faptul de a (se) ascunde.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: ascundere dosire pitire pitulare
    • 1.1. De-a ascunsul sau de-a (v-ați) ascunselea (sau, mai rar, ascunsele) = numele unui joc de copii în care toți jucătorii se ascund, afară de unul, care îi caută pe ceilalți.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • De-a «v-ați ascunsele» în fine Ne-am mai jucat prin văi și lunci. IOSIF, T. 130.
        surse: DLRLC
      • Cine vrea [să se joace] d-a «v-ați ascunselea»? DELAVRANCEA, S. 225.
        surse: DLRLC
      • Acest joc d-a ascunselea, ațîțîndu-mi curiozitatea, da mai mare preț ochirii strălucitoare și zîmbetului sfieț ce scăpau uneori printre pedicele rădicate cătârilor mele indiscrete. ODOBESCU, S. I 385.
        surse: DLRLC figurat
    • 1.2. În (sau, rar, întru) ascuns sau pe (sub) ascuns sau (rar, pentru nevoile rimei) pe ascunsul = pe furiș, în taină.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC locuțiune adverbială sinonime: tainic 5 exemple
      exemple
      • Sfetnicii... nutreau într-ascuns alte gînduri. PAS, L. I 110.
        surse: DLRLC
      • Vorbim răstit și ne-ngînăm răspunsul, Și-n sat cred toți că asta-i vrajbă veche, Iar seara noi ne sărutăm p-ascunsul! COȘBUC, P. I 174.
        surse: DLRLC
      • Una din roabele fetei de împărat, mai miloasă la inimă, se strecură... și le dete pe sub ascuns o copaie de mere, două azime și un fedeleș cu apă. ISPIRESCU, L. 354.
        surse: DLRLC
      • Fata, într-ascuns, îi făcu merinde. EMINESCU, N. 21.
        surse: DLRLC
      • Ioan Cantacuzino însoțit de Scarlat Cîmpineanu fugiră pe ascuns și, mergînd pe la Măgureni, trecură în Transilvania. BĂLCESCU, O. I 87.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Nu putea el ghici ascunsul vorbelor bătrînului. ISPIRESCU, la HEM.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Sucnă-Murgă... au auzit toate sfaturile... zmeoaicelor și, ieșind din ascunsul său, au zburat la căruță. SBIERA, P. 105.
      surse: DLRLC
    • 3.1. În ascunsul inimii (sau sufletului) = în partea cea mai ascunsă a conștiinței cuiva.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • El era împăcat cu cugetul său și se bucura în ascunsul sufletului său de izbîndele sale. ISPIRESCU, L. 156.
        surse: DLRLC
  • comentariu Forme gramaticale (în expresii): ascunselea, ascunsele
    surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi ascunde
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM

3 definiții

ascúns1 sn [At: COD. VOR. 148/10 / Pl: (rar) -e, -uri / E: ascunde] 1 (Rar) Ascundere (1). 2 (Îcs) De-a -ui (sau -elea, v-ați -elea) Joc în care jucătorii se ascund, în afară de unul care trebuie să-i caute și să-i găsească pe ceilalți Si: (pop) ajumitul, (de-a) cucul, de-a mija, jumetcă, mijoarca, mijoatcă, pitulicică. 3 (Înv; lpl; îs) -ele inimii Tainele inimii. 4 (Înv) Taină. 5 (Pop; îs) ~ ul vorbelor Tâlc. 6 (Îlav) În ~ (sau, înv, într~), ori pe sau (înv) pre ~, ori (înv) printr- sau pe sub ~ în taină. 7 Ascunzătoare. 8 (Înv) Loc inaccesibil. 9 (Înv) Apărătoare. 10 (Înv; îe) A se da – A se retrage în ascunzișuri.

ascuns a. pitit, tainic. ║ n. starea lucrului ascuns: taină; pe ascuns, pe furiș. ║ f. pl. ascunsele (d´a), joc de copii în care unul închide ochii până s´ascund ceilalți și se duce apoi să-i caute.

ascúns, -ă adj. Acoperit, secret: loc ascuns. Fig. Tăcut, necomunicativ: om ascuns. S. n., pl. urĭ. Ascundere repetată: am perdut [!] timpu cu ascunsu. Vechĭ. S. f. și n., pl. urĭ. Taĭnă. De-a ascunsu saŭ n. pl. de-a ascunsele, joc copilăresc în care uniĭ se ascund și altu-ĭ caută. În ascuns orĭ pe ascuns, în secret, pe furiș, în taĭnă.

Intrare: ascuns (s.n.)
substantiv neutru (N29) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ascuns ascunsul
plural
genitiv-dativ singular ascuns ascunsului
plural
vocativ singular
plural

12 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ASCÚNS1 s. n. Faptul de a (se) ascunde. ◊ De-a ascunsul sau de-a (v-ați) ascunselea = numele unui joc de copii în care toți jucătorii se ascund, afară de unul, care îi caută pe ceilalți. ◊ Loc. adv. În sau pe (sub) ascuns = tainic, pe furiș. – V. ascunde.

ASCÚNS1 s. n. Faptul de a (se) ascunde.De-a ascunsul sau de-a (v-ați) ascunselea = numele unui joc de copii în care toți jucătorii se ascund, afară de unul, care îi caută pe ceilalți. ◊ Loc. adv. În sau pe (sub) ascuns = tainic, pe furiș. – V. ascunde.

ASCÚNS1 s. n. 1. (Rar) Taină, enigmă, tîlc. Nu putea el ghici ascunsul vorbelor bătrînului. ISPIRESCU, la HEM. ◊ (Mai obișnuit în loc. adv.) În (sau, rar, întru) ascuns sau pe (sub) ascuns sau (rar, pentru nevoile rimei) pe ascunsul = în taină, pe furiș. Sfetnicii... nutreau într-ascuns alte gînduri. PAS, L. I 110. Vorbim răstit și ne-ngînăm răspunsul, Și-n sat cred toți că asta-i vrajbă veche, Iar seara noi ne sărutăm p-ascunsul! COȘBUC, P. I 174. Una din roabele fetei de împărat, mai miloasă la inimă, se strecură... și le dete pe sub ascuns o copaie de mere, două azime și un fedeleș cu apă. ISPIRESCU, L. 354. Fata, într-ascuns, îi făcu merinde. EMINESCU, N. 21. Ioan Cantacuzino însoțit de Scarlat Cîmpineanu fugiră pe ascuns și, mergînd pe la Măgureni, trecură în Transilvania. BĂLCESCU, O. I 87. 2. (Numai în expr.) De-a ascunsul sau de-a (v-ați) ascunselea (sau, mai rar, ascunsele) = numele unui joc de copii, în care toți jucătorii se ascund, afară de unul, care îi caută pe ceilalți. De-a «v-ați ascunsele» în fine Ne-am mai jucat prin văi și lunci. IOSIF, T. 130. Cine vrea [să se joace] d-a «v-ați ascunselea»? DELAVRANCEA, S. 225. ◊ Fig. Acest joc d-a ascunselea, ațîțîndu-mi curiozitatea, da mai mare preț ochirii strălucitoare și zîmbetului sfieț ce scăpau uneori printre pedicele rădicate cătârilor mele indiscrete. ODOBESCU, S. I 385. 3. (Învechit) Ascunzătoare, ascunziș. Sucnă-Murgă... au auzit toate sfaturile... zmeoaicelor și, ieșind din ascunsul său, au zburat la căruță. SBIERA, P. 105. ◊ Expr. În ascunsul inimii (sau sufletului) = în partea cea mai ascunsă a conștiinței cuiva. El era împăcat cu cugetul său și se bucura în ascunsul sufletului său de izbîndele sale. ISPIRESCU, L. 156. – Forme gramaticale: (în expr.) ascunselea ascunsele.

ASCÚNS1 s. n. 1. (În expr.) De-a ascunsul sau de-a (v-ați) ascunselea = numele unui joc de copii, în care toți jucătorii se ascund, afară de unul, care îi caută pe ceilalți. În sau pe (sub) ascuns = în taină, pe furiș. 2. (Înv.) Loc tăinuit, ascunzătoare, ascunziș. [Formă gramaticală: (în expr.) ascunselea]. – V. ascunde.

ASCÚNS s. v. ascunzătoare, ascunziș, cotlon.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ASCÚNS s. 1. ascundere, dosire, (pop.) pitíre, pituláre. (~ unui lucru.) 2. ascundere, băgare. (~ sub pat.)

ascúns s. v. ASCUNZĂTOARE. ASCUNZIȘ. COTLON.