15 definiții pentru arvuni arvoni


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arvuni [At: DOSOFTEI, ap. HEM / V: (Mol) ~voni / Pzi: ~nesc / E: arvună] 1 vi (a) A confirma contractul prin darea înainte a unei sume din prețul total convenit. 2 vt A angaja munca sau serviciile cuiva ca lucrător, ca servitor, ca lăutar etc. dându-i arvună (1) Si: (înv) arvuna. 3 vt A da cuiva arvună (1) în vederea achiziționării unui lucru. 4 vt (Buc) A găsi nași pentru nuntă. 5 vt (Înv; spc) A logodi. 6 (Reg) A lua de la cineva un angajament în schimbul unei favori acordate. 7 vr A(-și) lua un angajament mutual.

ARVUNÍ, arvunesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A aconta. 2. Refl. A se angaja, a se tocmi în slujba cuiva. [Var.: arvoní vb. IV] – Din arvună.

ARVUNÍ, arvunesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A aconta. 2. Refl. A se angaja, a se tocmi în slujba cuiva. [Var.: arvoní vb. IV] – Din arvună.

ARVUNÍ, arvunesc, vb. IV. 1. Tranz. A aconta. A arvunit un dulap.Fig. (În forma arvoni) Scaraoschi îl întreabă [pe drac]: Ei, copile, ce ispravă ai făcut? Cîte suflete mi-ai arvonit? Dă-ți solia! CREANGĂ, P. 145. 2. Refl. A se angaja în slujba cuiva. De-ar veni un Tudorel, Arvuni-m-aș eu la el! PAS, L. I 49. ♦ Refl. reciproc. A lua un angajament reciproc, a se lega, a se înțelege. (În forma arvoni) Și după ce ne arvonim noi și pe la anul, cu jurămîut, să umblăm tot împreună, ne-am despărțit unul de altul, răbigiți de frig și hămesiți de foame. CREANGĂ, A. 44. – Variantă: (popular) arvoní vb. IV.

ARVUNÍ, arvunesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A aconta. ♦ Refl. (Rar) A se angaja în slujba cuiva. ♦ Refl. A se înțelege cu cineva. [Var.: arvoní vb. IV] – Din arvună.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arvuní (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arvunésc, imperf. 3 sg. arvuneá; conj. prez. 3 să arvuneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARVONÍ vb. IV v. arvuni.

ARVONÍ vb. IV. v. arvuni.

arvonésc (est) și -unésc (vest) v. tr. (ngr. arravonizo, aor. ónisa). Daŭ arvonă ca să fiŭ sigur de un lucru: a arvoni o casă (pe care apoĭ o voĭ lua cu chirie orĭ o voĭ cumpăra), a arvoni niște lucrătorĭ (dîndu-le un acont), a arvoni o birjă (primind tu ceva de la birjar ca asigurare că se va prezenta la timp). V. refl. Mă angajez, promit altuĭa și el mie. – Și aravonesc, arăvonesc, arăvonisesc (Dos.) și arvunez (Pan).

arvuní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arvunésc, imperf. 3 sg. arvuneá; conj. prez. 3 sg. și pl. arvuneáscă

ARVUNI vb. a aconta, (prin Ban.) a căpărî, (înv.) a arăvonisi. (~ o marfă.)

arvuní, arvunesc, (arvoni), vb. tranz. – A da un avans dintr-o plată. – Din arvună.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

arvuní, -esc, vb. tranz. – A plăti un avans. – Din arvună.

Intrare: arvuni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arvuni
  • arvunire
  • arvunit
  • arvunitu‑
  • arvunind
  • arvunindu‑
singular plural
  • arvunește
  • arvuniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arvunesc
(să)
  • arvunesc
  • arvuneam
  • arvunii
  • arvunisem
a II-a (tu)
  • arvunești
(să)
  • arvunești
  • arvuneai
  • arvuniși
  • arvuniseși
a III-a (el, ea)
  • arvunește
(să)
  • arvunească
  • arvunea
  • arvuni
  • arvunise
plural I (noi)
  • arvunim
(să)
  • arvunim
  • arvuneam
  • arvunirăm
  • arvuniserăm
  • arvunisem
a II-a (voi)
  • arvuniți
(să)
  • arvuniți
  • arvuneați
  • arvunirăți
  • arvuniserăți
  • arvuniseți
a III-a (ei, ele)
  • arvunesc
(să)
  • arvunească
  • arvuneau
  • arvuni
  • arvuniseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arvoni
  • arvonire
  • arvonit
  • arvonitu‑
  • arvonind
  • arvonindu‑
singular plural
  • arvonește
  • arvoniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arvonesc
(să)
  • arvonesc
  • arvoneam
  • arvonii
  • arvonisem
a II-a (tu)
  • arvonești
(să)
  • arvonești
  • arvoneai
  • arvoniși
  • arvoniseși
a III-a (el, ea)
  • arvonește
(să)
  • arvonească
  • arvonea
  • arvoni
  • arvonise
plural I (noi)
  • arvonim
(să)
  • arvonim
  • arvoneam
  • arvonirăm
  • arvoniserăm
  • arvonisem
a II-a (voi)
  • arvoniți
(să)
  • arvoniți
  • arvoneați
  • arvonirăți
  • arvoniserăți
  • arvoniseți
a III-a (ei, ele)
  • arvonesc
(să)
  • arvonească
  • arvoneau
  • arvoni
  • arvoniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)