angajare sf [At: DA / Pl: ~jări / E: angaja] 1 încadrare a cuiva ca salariat. 2 Participare a cuiva la o anumită acțiune. 3 Intrare a cuiva într-o afacere. 4 Atragere a unei obligații. 5 (Mil) începere a unei acțiuni. 6 Închiriere a unui vehicul. 7 Orientare (a conducătorilor auto) pe un anumit drum. 8 (Spt) Punere a pucului sau a mingii în joc.

*ANGAJARE sf., *ANGAJAT sbst. Faptul de a (se) angaja.

ANGAJARE, angajări, s. f. Acțiunea de a (se) angaja; primire (sau intrare) într-un loc de muncă.

ANGAJARE, angajări, s. f. Acțiunea de a (se) angaja.

ANGAJARE s.f. Acțiunea de a (se) angaja. [< angaja].

*angajáre f., pl. ărĭ. Acțiunea de a se angaja.

angajare s. f., g.-d. art. angajării; pl. angajări

angajare s. f., g.-d. art. angajării; pl. angajări

angajare s. f., g.-d. art. angajării; pl. angajări

angajare, pl. angajări

angajez, -jează 3, -jam 1 imp., -jare inf. s.

ANGAJARE s. 1. încadrare, numire, primire. (~ lui s-a făcut pe loc.) 2. intrare, încadrare. (După ~ lui în serviciu.)

ANGAJARE s. 1. încadrare, numire, primire. (~ lui s-a făcut pe loc.) 2. intrare, încadrare. (~ lui în serviciu.)

Angajare ≠ concediere, destituire, eliberare, licențiere

ANGAJARE evoluție periculoasă a unei aeronave ce produce un dezechilibru aerodinamic rezultat al zborului la un unghi de incidență mare care depășește unghiul de portanță maximă, ducând la pierderea controlului până la prăbușirea aeronavei.